Bugetul detaliat de venituri şi cheltuieli al Camerei Agricole Judeţene Bistriţa-Năsăud (CAJ BN), instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, a fost aprobat de consilierii judeţeni, în şedinţa ordinară de săptămâna trecută. Din cei 261.000 lei, cât este în acest moment bugetul aprobat al CAJ BN, aproximativ 72% sunt cheltuieli de personal. Suma acoperă cheltuielile aferente primelor patru luni ale acestui an, iar restul sumei necesare va fi acoperită la rectificarea bugetară care va avea loc în luna iunie.
Pe 12 iunie, Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă care modifică Legea 283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, care însă nu are rolul să dea speranţe foarte mari în ce priveşte funcţionarea în parametri optimi a camerelor agricole. Cei mai pesimişti dintre specialiştii în agricultură susţin că acestea vor exista în continuare doar pe hârtie.
Guvernul a adoptat recent Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi pentru abrogarea articolului II din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Ideea de bază este de a pune ordine în ceea ce priveşte funcţionarea şi atribuţiile camerelor agricole. În toamna anului trecut a existat o tentativă de reorganizare a acestor camere agricole, însă în lipsa unui cadru legal care să lămurească mai ales în subordinea cui vor funcţiona şi mai ales cum vor fi finanţate acestea, totul a fost amânat.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, din data de 12 iunie, „prin modificarea propusă se asigură cadrul organizării şi desfăşurării alegerilor pentru colegiile camerelor agricole şi constituirea camerelor agricole la nivel judeţean şi naţional. Măsura a fost luată pentru a îmbunătăţi în primul rând organizarea şi desfăşurarea efectivă a etapelor premergătoare înfiinţării camerelor agricole la nivel judeţean, precum şi deficienţe de ordin normativ care au privit reglementarea statutului, atribuţiilor şi a categoriilor de membri ai viitoarelor camere agricole.
Prin actul normativ recent aprobat au fost definite atribuţiile Camerei Agricole Naţionale şi Camerelor agricole judeţene, astfel încât să fie exercitate în concordanţă cu statutul lor juridic şi dispoziţiile legale aplicabile, a fost clarificat modul de organizare al camerelor agricole la nivelul fiecărui judeţ şi au fost identificate în mod explicit categoriile de membri care pot face parte din camerele agricole judeţene. Camerele agricole care se vor înfiinţa în baza legii vor dobândi statutul de utilitate publică”.
S-a pus carul înaintea boilor
În septembrie anul trecut, alegerile pentru înfiinţarea Camerelor Agricole Judeţene a prins nepregătite autorităţile locale, atât pe cele din Bistriţa-Năsăud, dar şi din alte judeţe din ţară.
Norocul, dacă poate fi numit aşa, a fost faptul că la nivel central s-a constatat, în primul rând, că alegerile pentru reprezentanţii fermierilor în Camerele Agricole ar fi avut loc cu puţin timp înainte alegerile parlamentare care urmau să aibă loc în luna noiembrie. Mai mult decât atât, neclară era şi situaţia cu privire la instituţiile pe lângă care acestea ar trebui să funcţioneze. Între timp s-au mai constatat o serie de disfuncţionalităţi din punct de vedere legislativ, motiv pentru care pe 12 iunie Guvernul a adoptat actul normativ menţionat mai sus. Printre aceste disfuncţionalităţi se numără asigurarea resurselor financiare necesare care să vină în completarea veniturilor proprii pentru acoperirea cheltuielilor, dar şi inexistenţa unui statut clar de utilitate publică al acestor camere agricole.
Veniturile proprii de până acum acoperă doar jumătate din cheltuielile cu salariile pentru o lună
Cât despre asigurarea resurselor financiare necesare funcţionării camerelor agricole, acest aspect va fi, probabil partea cea mai dificilă, dacă este să luăm în calcul strict veniturile proprii pe care le-a încasat CAJ BN de la începutul acestui an. Astfel, veniturile totale se cifrează la 261.000 lei, din care 244.000 lei sunt subvenţii de la stat, în timp ce doar 17.000 lei sunt venituri proprii.
Din suma totală, 188.000 lei sunt cheltuieli de personal, mai precis cu salariile, însă această sumă nu acoperă necesarul pentru primul semestru al acestui an. Astfel, din cei 188.000 de lei, în primul trimestru s-au cheltuit pentru salarii 144.000 de lei, iar pentru cel de-al doilea trimestru au rămas disponibili doar 47.000 lei. Practic, salarizarea a fost acoperită până în luna aprilie inclusiv, aspect confirmat în timpul şedinţei ordinare de săptămâna trecută a Consiliului Judeţean şi de preşedintele Radu Moldovan.
„Au avut buget asigurat pe primele patru luni ale anului, mai precis până la sfârşitul lunii aprilie. Între timp a apărut o ordonanţă de urgenţă, prin care se transformă camerele agricole, ele vor pleca din subordinea Consiliului Judeţean, se vor face alegeri în rândul fermierilor şi se vor transforma în ONG-uri de utilitate publică, în termen de 90 de zile de la apariţia ordonanţei care a fost aprobată pe 12 iunie”, a afirmat preşedintele CJ BN.
Potrivit lui Radu Moldovan, Camera Agricolă va mai funcţiona în subordinea CJ BN până în luna septembrie, conform noii ordonanţe de urgenţă adoptată de Guvern pe 12 iunie, iar până atunci aceasta va trebui susţinută financiar.
„La rectificarea din iulie li se va completa bugetul aferent perioadei cuprinsă între lunile mai – septembrie, iar pe urmă va pleca de la Consiliul Judeţean şi se va susţine prin autofinanţare. Ca principiu, aceasta este situaţia”, a precizat preşedintele CJ BN.
Resurse de finanţare incerte
Întrucât modificările aduse Legii 283/2010 în ceea ce priveşte sursele de finanţare ale camerelor agricole nu sunt prea favorabile, există riscul foarte mare ca aceste viitoare ONG-uri să rămână doar la stadiul de poveste, adică doar pe hârtie.
Potrivit specialiştilor în domeniu, singura sursă reală pentru finanţarea camerelor agricole, potrivit noilor modificări legislative, ar fi asigurată din „veniturile din activităţile realizate prevăzute la art. 19 (n. r. – activităţi care decurg din atribuţiile camerelor agricole), precum şi din alte activităţi economice directe”. Restul modalităţilor de finanţare sunt mai mult decât incerte pentru a asigura supravieţuirea şi implicit funcţionarea acestor camere, spun aceiaşi specialişti.
Liana Mureşan
