Calitati de euro-deputat – rugaciune spre mai bine

La o analiză nu foarte în amănunt la care nu trebuie neapărat să ai ochii critici ai unui analist politic, se poate lesne observa ceaţa care a cuprins societatea românească, fie ea adăpostită în interiorul Arcului Carpatin – Bistriţa-Năsăud -, fie pe întinderile din jurul lui, la capitolul lume politică, jocuri politice, interese şi grupuri de interese politice.

Bun negociator – bun eurodeputat

După părerea câtorva membri ai Parlamentului European, un negociator cu valori clare şi bune deprinderi lingvistice poate fi un deputat european eficient.
Printre calităţile necesare acestui personaj controversat – eurodeputatul – se mai numără şi capacitatea de a asculta punctele de vedere ale celorlalţi şi de asemenea o bună cunoaştere a afacerilor europene.

Părerile sunt însă împărţite în ceea ce priveşte virtuţile unui asemenea ales al neamului. Astfel, actualii eurodeputaţi recomandă viitorilor veniţi câteva din experienţele şi trăirile lor, care ar putea să-i ajute în cariera pe care aceştia o îmbrăţişează.

Rămâne acum de văzut dacă ai noştri purtători de stindard vor lua în seamă îndrumările colegilor experimentaţi sau dacă măcar vor încerca să intre în această lume ca salvatori ai celor care i-au ales şi i-au trimis peste Carpaţi.

Reţetă pentru prăjitura „bun eurodeputat”

Un bun deputat trebuie să cunoască foarte bine atât activitatea instituţiilor europene cât şi situaţia politică şi culturală din Europa.

Caracterul deschis şi capacitatea de a negocia cu deputaţi europeni din alte state şi grupuri politice sunt la fel de importante, iar deputaţii europeni ar trebui sa vorbească cel puţin o limbă străină.
Eurodeputatul trebuie să asculte părerile şi îngrijorările celorlalţi, să identifice problemele care pot fi rezolvate la nivel european, să reducă birocraţia de la Bruxelles şi să coopereze cu deputaţii de altă naţionalitate sau culoare politică în vederea obţinerii celor mai bune rezultate.
Dar cum oare ar putea un trimis politic de al nostru să înlăture birocraţia pe plan european şi să facă abstracţie de culorile politice şi afinităţile de orice gen ar fi ele, când pleacă dintr-un mediu atât de tenebros?

Puterea poporului în mâinile cui nu trebuie

Puterea poporului poate învinge atunci când are sprijinul unui bun deputat european. În felul acesta s-ar putea schimba multe legi, printre care şi, spre exemplu, legea privind armele, care pe plan mioritic a fost cam dată uitării – astfel ar putea fi redusă rata infracţiunilor.

Un bun deputat european ar trebui pe de altă parte să fie şi entuziast, bine informat în dosarele importante, să aibă valori clare, să fie energic şi în final să ştie ce vrea şi să nu-i fie teama să-şi susţină punctul de vedere.

Astfel stând lucrurile, printr-o bună relaţie cu ceilalţi deputaţi europeni, s-ar putea ajunge la un compromis bun cu aceştia şi lucrurile ar putea cumva prin abstract să meargă mai europeneşte şi pentru noi mulţimea care cu ştire sau nu îi trimitem pe altarul Europei.

Cu idealul în faţă

Este important ca deputaţii europeni să cunoască bine subiectele în care sunt specializaţi şi să fie perseverenţi, iar creativitatea şi capacitatea de a comunica sunt alte două calităţi importante.
Deputaţii europeni trebuie să identifice întâi problemele şi abia apoi să caute soluţii, iar la capitolul idealism, este necesar mult pentru continuarea construirii acestei Europe.

Ar putea fi un joc interesant pentru aceste personaje, iar înţelegerea lui ar putea aduce la adevărata integrare a mioriticilor în acest proces istoric.

Activi în Parlament

Existenţa deputaţilor europeni este diferită în funcţie de regiunea din care provin – din vechile sau noile state membre.
Ideal ar fi ca deputaţii europeni să fie tineri, pentru că aceştia au deprinderi lingvistice mai bune şi pot fi mai flexibili, însă acesta ştim bine că nu prea este un criteriu luat în calcul de mai marii legiuitori.

Puţin ştiu, mulţi vor fi cei care vor suferi

Eurobarometrele arată faptul că doar 70% dintre români nu ştiu când vor fi alegerile europarlamentare, dar mai mult de jumătate se arată interesaţi de acestea.
O treime dintre români sunt hotărâţi să se prezinte la vot, cifra fiind comparabilă cu media Uniunii Europene.

Temele favorite ale românilor în legătură cu alegerile pentru Parlamentul European sunt creşterea economică pentru 65%, şomajul pentru 49% şi puterea de cumpărare pentru 43%.

Dintre aspectele non economice, primul loc între preocupările respondenţilor îl ocupă infracţionalitatea (29% media UE, 27% în Romania), urmat de aprovizionarea energetică (27% UE, 17% Romania) şi schimbările climatice (26% UE, 16% Romania).

Interesant de punctat este faptul că românii mai sunt preocupaţi de securitatea alimentară, în proporţie de 35%, faţă de media UE de 23%.

Vine votul decisiv

Peste puţin timp, cetăţenii europeni vor avea şansa de a decide care sunt calităţile unui bun eurodeputat, în momentul în care vor alege deputaţii europeni pentru următorii cinci ani.

În aşteptarea unei campanii de informare a alegătorilor, stăm cu mâinile încrucişate sau în rugăciune că poate-poate va fi mai bine, însă având în vedere atâtea alte experienţe asemănătoare în domeniu, ne permitem să rămânem totuşi sceptici şi cu ochi critici să aşteptăm marea schimbare salvatoare.

Mihaela Mocanu