Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins joi, 6 martie, cererea lui Călin Georgescu prin care solicita anularea alegerilor prezidențiale din România, programate pentru 8 decembrie 2024. Decizia, adoptată în unanimitate de cei trei judecători care au examinat cazul, este definitivă, conform unui comunicat al Curții. Pe 21 ianuarie, CEDO respinsese o altă solicitare a lui Georgescu, prin care cerea suspendarea temporară a deciziei Curții Constituționale privind anularea alegerilor, până la soluționarea definitivă a cauzei, decizia finală fiind pronunțată astăzi.
„În decizia sa pronunțată astăzi în cauza Călin Georgescu v. Romania (cererea nr. 37327/24), într-o formaţiune de Comitet compusă din trei judecători, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat, în unanimitate, cererea inadmisibilă. Această decizie este definitivă”, anunță CEDO. CEDO amintește că „obligațiile impuse statelor contractante (n.r. – parte a CEDO) (…) sunt limitate la «alegerea legislativului» și nu se aplică în mod normal alegerii unui șef de stat, cu excepția cazului în care aceasta este stabilit în lumina structurii constituționale a statului în cauză”. Astfel, având în vedere structura constituţională a României, nu există niciun indiciu că atribuţiile președintelui României sunt de natură să facă din acesta o parte a „corpului legislativ” al Statului pârât, precizează CEDO. „Prin urmare, Curtea a respins capătul de cerere formulat în aceasta privinţă”, scrie în comunicatul citat. Judecătorii CEDO au mai stabilit că România nu „are de ce să răspundă cu privire la capetele de cerere formulate în temeiul articolelor 6 (dreptul la un process echitabil), 10 (libertatea de exprimare), 11 (libertatea de reunire si asociere) și 13 (dreptul la un recurs efectiv)”.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins joi, 6 martie 2025, cererea fostului candidat la prezidențiale Călin Georgescu, prin care acesta solicita anularea alegerilor prezidențiale din România din 2024, ca urmare a deciziei Curții Constituționale a României (CCR) de a invalida întregul proces electoral.
Georgescu a contestat anularea alegerilor printr-o cerere depusă la CEDO pe 16 decembrie 2024, invocând mai multe articole din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. El a susținut că anularea alegerilor de către CCR s-a bazat pe acuzații nefondate și că această decizie a fost ilegală și disproporționată. De asemenea, fostul candidat a invocat încălcarea dreptului său la un proces echitabil, menționând că decizia a fost adoptată în mod netransparent și că nu a avut posibilitatea de a contesta această decizie printr-un recurs eficient.
Pe lângă aceste argumente, Georgescu a susținut că anularea alegerilor a fost rezultatul unei ingerințe politice din partea „partidului la guvernare”, care ar fi subminat dreptul său de a participa la procesul democratic, invocând articolele privind libertatea de exprimare și libertatea de asociere.
În decizia sa, CEDO a explicat că articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție, care garantează dreptul la alegeri libere, nu se aplică în mod normal alegerilor pentru funcția de președinte, în absența unui indiciu că președintele ar face parte din „corpul legislativ” al statului. Curtea a subliniat că, potrivit Constituției României, președintele nu face parte din Parlament, iar atribuțiile sale sunt strict limitate și accesibile puterii legislative.
În ceea ce privește dreptul la un proces echitabil, CEDO a afirmat că acesta nu se aplică în cazul dreptului de a candida la alegeri, considerându-l un drept politic, care nu se referă la „drepturi și obligații civile” sau „decizii în materie penală”, în sensul articolului 6 din Convenție.
De asemenea, Călin Georgescu a pierdut și procesul la Tribunalul Uniunii Europene, prin care solicita reluarea turului II al alegerilor prezidențiale. Tribunalul a respins cererea acestuia, declarând-o inadmisibilă, pe motiv de necompetență.
Astfel, atât CEDO cât și Tribunalul UE au respins solicitările lui Georgescu, menținând deciziile anterioare și subliniind că nu există temeiuri suficiente pentru a modifica rezultatul procesului electoral.
