Pentru o mână de inculpați într-un dosar de evaziune fiscală care se judecă în instanțele din Târgu Mureș, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție au restabilit prevederile privitoare la prescripția. Acest lucru a fost făcut în pofida criticilor venite din partea societății civile și a Curții Europene de Justiție care au tras semnale de alarmă că persoanele acuzate de diferite fapte de corupție sunt scăpate de judecători, de-a valma, cu infractori acuzați de fapte cu violență. Judecătoarea care a condus completul face parte din sfera de influență a Liei Savonea și a fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader.
Procesul de evaziune fiscală pentru care ÎCCJ a restatuat faptul că prescripția se poate aplica retroactiv este unul de evaziune fiscală și se judecă în instanțele din Târgu Mureș. Inculpații din acest dosar au solicitat ÎCCJ „dezlegarea unor chestiuni de drept”, iar instanța a stabilit că : ”Instanţele de judecată nu pot lăsa neaplicată dezlegarea chestiunii de drept privitoare la aplicarea principiului mitior lex în materia întreruperii cursului prescripţiei răspunderii penale, dată prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, în limitele rezultate din hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pronunţată în 24 iulie 2023 în cauza C-107/23 PPU (limite prevăzute în dispozitivul hotărârii la pct.1 teza a II-a). Dezlegarea dată prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală se va aplica în condițiile stabilite de aceasta, și actelor de procedură efectuate înainte de 25 iunie 2018, data publicării Deciziei nr. 297/2018 a Curții Constituționale.
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală. Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 iunie 2024”, este decizia ÎCCJ.
Din lotul de evazioniști trimis în judecată fac parte Crijan Felician Dănuț, este judecat în dosarele penale aflate pe rolul instanțelor din Bihor şi Mureș pentru evaziune fiscală (evaziune fiscală, spălare de bani în formă continuată), după cum se poate verifica AICI şi AICI.
Naghiu George Sebastian, un alt inculpat din acest dosar, a mai fost judecat într-un dosar de spălare de bani în care prejudiciul a fost de 11 milioane de euro. A scăpat de acuzații tot cu ajutorul „tunurilor” date cu ajutorul legilor și a sentințelor judecătorești prin dezincriminarea abuzului în serviciu de către judecătorii de la curtea Constituțională a României. El a făcut parte dintr-un lot de 28 de inculpaţi au fost trimişi în judecată în iulie 2014 pentru acordarea în condiţii ilegale a 56 de credite corporate, pentru mai multe firme, printre care şi cea a omului de afaceri Gelu Iancu. Instanţa a lăsat nesoluţionată solicitarea BCR privind recuperarea prejudiciului, iar Tribunalul Alba a decis în martie 2017 să disjungă cauza şi să formeze un nou dosar în care vor fi judecaţi 17 dintre inculpaţi pentru infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată. Zece foşti angajaţi ai BCR Alba au fost daţi în judecată de instituţia bancară, în luna aprilie 2017, care are pretenţii civile de la aceştia în valoare totală de 8 milioane de euro şi peste 1 milion de lei. Iniţial, banca s-a constituit parte civilă cu peste 11 milioane de euro. Potrivit DNA, în perioada 2004-2010, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, angajaţii băncii şi-au încălcat atribuţiile de serviciu cu prilejul activităţilor de aprobare a creditelor şi/sau tragerii sumelor de bani aprobate în ceea ce priveşte firmele administrate sau reprezentate de ceilalţi inculpaţi. Cele 56 de credite, acordate de Centrul de Afaceri Corporate Alba Iulia al BCR SA unui număr de 34 de debitori persoane juridice, au fost acordate cu încălcare gravă a normelor şi instrucţiunilor de lucru în vigoare.
George Sebastian Naghiu are două firme Wild Harmony și Klever System cu care face afaceri prin Cluj-napoca și Bistrița. El este fiul omului de afaceri Mihai Naghiu, patronul Serbis.
Curtea Constituțională le-a dat o palmă procurorilor care țin dosare la sertar, dar cefele sunt groase…
Curtea Constituțională a României a emis o decizie prin care a fost declarat neconstituțional articolul de lege prin care procurorii puteau întrerupe termenul de prescripție al unui dosar prin acte de procedură. Practic, prin acest artificiu, procurorii țineau la sertar dosare sensibile cu care diferiți oameni din politică, administrație sau din mediul de afaceri puteau fi întorși cu cheia în direcția dorită. Spus mai pe șleau, șantajabilii erau ținuți în șah. Odată cu decizia CCR, cei vizați de acest tip de dosare vor trebui trimiși în judecată în termenul legal, sau acțiunea penală se va prescrie.
”Prin decizia CCR s-a eliminat prescripția specială. Acest tip de prescripție vizează dosarele procurorilor prin care inculpații sunt ținuți în șah. Cu alte cuvinte, dacă procurorul nu obține o condamnare definitivă termenul general de prescripție de 5, 8, 10 sau de 15 ani, procesele se închid prin prescripție. Până acum, dacă în termenul de prescripție procurorul emitea un singur act de procedură, prin care motiva că a lucrat la dosarul respectiv, termenul de prescripție se prelungea în mod automat. Este o decizie care schimbă radical modul de abordare a cauzelor, și în principal a cauzelor mari și vechi!”, explică un avocat clujean.
CCR a declarat neconstituțional a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.155 alin.(1) din Codul penal. Potrivit acestui articol, ”cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”.
Art.155 alin. (1) din Codul penal a avut până în aprilie 2018 următorul conținut : ” Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”. Întrucât sintagma „oricărui act de procedură în cauză” era neclară, imprevizibilă și incoerentă, Curtea Constituțională, prin Decizia nr.297 din 26 aprilie 2018, a constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză” din cuprinsul dispozițiilor art.155 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională. Potrivit prevederilor Constituției si a Legii de organizare, această decizie era obligatorie, în sensul că legiuitorul trebuia să ia măsuri pentru înlocuirea acestei sintagme și stabilirea unor condiții clare prin care să se poată dispune întreruperea prescripției răspunderii penale, prin introducerea unor termeni univoci cu privire la condițiile și termenul întreruperii prescripției. Din 2018 și până în prezent, nu a fost luată nicio măsură, astfel încât prevederea „cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea ” a rămas neterminată și inaplicabilă. În aceste condiții, prin decizia prezentă s-a declarat neconstituțional textul rămas în vigoare. Urmează că legiuitorul să ia în sine măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Deciziei nr. 297 din 2018 și a prezentei decizii. Menționăm încă o dată că în mod incorect și nejustificat se reține că prin decizia noastră am fi eliminat instituția întreruperii prescripției penale”, transmite CCR.
Cine sunt judecătorii care au luat această decizie
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost condus chiar de șefa interimară a Secției penale a ÎCCJ, judecătoarea Eleni Marcu.
Ea a fost promovată la Înalta Curte, în 2019, de către Secţia pentru judecători a CSM dominată de judecătoarea Lia Savonea, după ce a fost selectată de o comisie de examinare din care a făcut parte şi fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader.
Judecătoarea Eleni Marcu a fost vicepreşedintă a Curţii de Apel Constanţa şi a semnat scrisoarea şefilor de instanţe care s-au delimitat de protestele magistraţilor împotriva modificărilor operate de PSD-ALDE la legile Justiţiei pe vremea lui Dragnea.
Judecătoarea Eleni Marcu a făcut parte din comisia care i-a dat punctaj aproape maxim judecătoarei Lia Savonea la interviul de promovare la Înalta Curte, deşi Savonea a emis o sentinţă de 8 luni de închisoare cu suspendare pentru act sexual cu un minor, justificând că fetița și-a dat consimțământul.
Carul cu libertate
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis spre finalul lunii iulie 2023 că deciziile de încetare a proceselor penale ca urmare a prescripţiei sunt contrare Dreptului european. Sesizarea Curții europene a fost făcută după ce în 2022 Curtea Constituțională a dat o decizie în virtutea căreia mii de dosare penale au fost închise, inculpații fiind achitați. Astfel, de-a valma au putut scăpa inculpați acuzați în cazuri de corupție sau fapte cu violență.
