Câinele e acelaşi, şi-a schimbat doar lanţul!

 

La noi în judeţ, problema este aceeaşi. Săptămâna trecută, am trăit şi zilele în care pesediştii s-au certat cu liberalii şi i-au acuzat de trădare, dar au rupt-o şi cu portocaliii. Cauza: banii!

Banul a devenit în ultima vreme motiv de scandal puternic, fie că e vorba de oameni obişnuiţi, fie că e vorba de politicieni. De fapt la acest nivel, lupta e cruntă, se calcă pe cadavre, dar, culmea, se duce în interesul cetăţeanului. Mă întreb, care interes? Acela că judeţul rămâne fără buget, că se blochează astfel instituţiile, care aşteaptă de multă vreme o gură de oxigen, şi se generează o reacţie de domino?

Stau şi mă gândesc dacă unii nu s-au tâmpit chiar de tot. Acum când e criză, când ar trebui ca aleşii noştri, şi de o parte şi de alta, să se aşeze calmi la o masă şi să discute, lăsând orgoliile la o parte, culmea, acum parcă i-a lovit mai tare strechea şi judecă strâmb. Ei spun că în interesul nostru. Nu zău? Îi sfătuiesc pe domnii politicieni să mai lase lozincile cu care ne-au ameţit de atâta vreme şi să se apuce într-adevăr de muncă, dar mai ales să îşi aducă aminte că au făcut nişte promisiuni. Şi chiar dacă în anumite localităţi nu au obţinut în alegeri majoritatea, au fost oameni care, totuşi, le-au acordat votul. Că ei au fost mai puţini la număr, asta e. Asta e democraţia! Dar de ce să sufere oamenii din cauza unor orgolii, din cauză că fiecare luptă pentru acoliţii lor şi pentru mai mulţi bani? Şi în fond de ce să sufere cetăţenii care au votat într-un fel sau altul? Tot mai des am auzit că primăria cutare a primit bani pentru că are o anumită culoare, sau, cealaltă este de-a noastră şi din cauza asta nu i se dau bani primarului.
Fiecare politician şi-a marcat teritoriul după cum a câştigat la alegeri şi nu îndrăzneşte vreunul să încalce teritoriul altuia, Doamne păzeşte, nu care cumva să se amestece culorile de partid. Nu care cumva să colaboreze cu primarii altui partid, doar îi vede ochiul vigilent al şefului şi o încurcă. Şi dă prost la carnetul de partid! Numai că niciunul dintre politicieni nu se gândeşte la durerile şi necazurile adevărate ale cetăţeanului pe care îl scot atât de mult în faţă atunci când le cere interesul personal sau de partid. Niciunul nu se gândeşte că cetăţeanul şi-a ales primarul nu pentru că i-ar fi păsat că acesta face parte din PSD, PD-L, PNL sau mai ştiu eu din care partid. L-au ales pentru că au avut încredere în om… ori pentru că nu au avut un altul mai bun de ales.

În ceea ce priveşte parlamentarii, ei nu au ajuns acolo în locurile călduţe pentru că au făcut minuni sau pentru că sunt foarte cunoscuţi de omul obişnuit. Nu! Au ajuns acolo, deoarece oamenii l-au crezut pe dom’ primar că şeful sau colegul lui de partid e bun şi face treabă bună dacă ajunge acolo sus. Iar dacă dom’ primar l-a rugat pe om să-l ajute, cum să nu o facă? Concluzia? Oamenii au votat o culoare, un însemn politic, nu o persoană, nu un politician. Asta este clar.

Războiul acesta surd pe care îl duc politicienii, indiferent că vorbim la nivel naţional sau judeţean, este mult prea mult pentru a fi înţeles. Oamenii au ajuns însă la o concluzie, şi sunt foarte mulţi la număr, că fiecare dintre aleşi încearcă să mulgă vaca bună de lapte, numită bugetul statului. Cineva spunea la un moment dat, şi Doamne multă dreptate avea, făcând o comparaţie cu ani de dinainte de ’89, că s-a schimbat doar lanţul, câinele a rămas acelaşi.

În cazul acesta, nu vă mai miraţi domnilor politicieni, că oamenii nu merg la vot. Nu au pentru cine şi, mai ales, nu au de ce!

Liana Mureşan