În controalele din 2022 și 2023 la primăriile din Bistrița-Năsăud, Curtea de Conturi a descoperit o practică mai puțin ortodoxă și legală care ajută firmele care prind contracte cu statul. Autoritățile locale fie au uitat să ceară garanție de bună practică, fie nu au stabilit-o bine… fie au exagerat cu sumele din actele adiționale cu care erau umflate contractele pe bani publici.
Curtea de Conturi a făcut publice o parte din rapoartele controalelor desfășurate pe parcursul anilor 2022 -2023 la primăriile și instituțiile din Bistrița-Năsăud. Rapoartele scot în evidență o practică mai puțin legală, care nu face altceva decât să ajute firmele care obțin contracte de lucrări prin județ.
Cum, v-ați întreba? Ei bine, firmele pot fi sprijinite prin nesolicitarea garanției de bună execuție, care nu pune la adăpost primăria în caz de lucrări de proastă calitate și nu îi permite să tragă de mânecă constructorul și să-și ia despăgubirile. Alții însă par să fi exagerat cu actele adiționale, care au umflat bine valoarea totală a proiectelor.
Curtea de Conturi a găsit astfel de probleme la Parva, Lechința, Mărișelu, Monor, Livezile sau Măgura Ilvei. Ba una dintre primării s-a ales chiar și o amendă consistentă pentru încălcarea prevederilor achizițiilor publice.
Primăria Parva, de exemplu, nu a actualizat cu valoarea totală a proiectului valoarea garanției de bună execuție pentru parcul tematic din localitate. Diferența este însă de doar 3.850 de lei. În timpul auditului, Primăria Parva a completat valoarea garanției de bună execuție, rezolvând astfel problema.
Cazul Monor: nu a cerut garanții de bună execuție și a dat firmelor bani în…avans
Printre cele mai multe nereguli din această sferă au fost identificate la Primăria Monor. Instituția nu a cerut garanții de bună execuție pentru lucrările efectuate de firme.
„Din verificările efectuate asupra eșantionului selectat pentru anul 2023 s-a constatat că pentru lucrările recepționate, aflate în cadrul termenului de garanție la data derulării misiunii de audit, nu au fost constituite garanții de bună execuție. Astfel UATC Monor nu s-a asigurat cu privire la acoperirea unor eventuale prejudicii rezultate din neîndeplinirea cantitativă, calitativă și în perioada cuvenită, din culpa executantului, a obligațiilor asumat prin contractele de achiziție publică încheiată”, notează Curtea de Conturi în raportul de audit.
De asemenea, Curtea de Conturi a ajuns la concluzia că Primăria Monor a achitat în avans unele lucrări și nu s-au mai putut aplica majorări de întârziere. În clauzele contractuale încheiate cu firmele care desfășurau lucrări în comună nu figura posibilitatea acordării de avansuri.
„Avansurile plătite cu nerespectarea prevederilor legale au fost justificate ulterior, prin lucrările înscrise în situații de lucrări, fără ca entitatea să stabilească și să recupereze majorările de întârziere aferente pagubei, pentru perioada cuprinsă între data acordării avansurilor și data justificării acestora prin lucrările aferente”, mai notează Curtea de Conturi.
Primăria Monor ar fi plătit firmelor mai mult decât au executat: „Prin plata manoperei în cuantum care depășește semnificativ manopera ofertată raportat la termenul de executare al lucrărilor înscris în contract a fost prejudiciat patrimoniul UATC Monor”.
Instituția a încercat să dreagă busuiocul și a stabilit ulterior garanții de bună execuție în cuantum de aproape 20.000 de lei, pentru lucrările recepționate, aflate încă în garanție. A aplicat și penalizări de întârziere de 14.225 de lei pentru trei lucrări, care au fost încasate.
Măgura Ilvei s-a ales cu o amendă de 15.000 de lei
Curtea de Conturi a amendat Primăria Măgura Ilvei cu 15.000 de lei pentru că nu a respectat prevederile legale privind achizițiile publice și a atribuit contracte fără a derula o procedură de achiziție publică.
Primăria Măgura Ilvei a plătit pe loc amenda, chiar în timpul auditului. Nici Primăria Măgura Ilvei nu a inclus în contractele de lucrări încheiate în 2022 clauze cu privire la garanția de bună execuție.
Primăria Lechința ar fi interpretat eronat legislația și ar fi umflat sumele din actele adiționale. Curtea de Conturi a constatat că un contract a fost „umflat” cu 20.500 de lei mai mult decât prevede legea.
Aceeași situație a fost întâlnită și la Primăria Mărișelu, care a inclus în actele adiționale și actualizarea profitului cuvenit executantului lucrării, element de cost care nu face obiectul modificărilor legislative care au dat undă verde actelor adiționale:
„S-a constatat că în anul 2022, în baza actelor adiționale de modificare a contractului de proiectare și execuție lucrări înregistrat în 2009, ca urmare a modificărilor legislative impuse privind reglementarea unor măsuri fiscal bugetare pentru ajustarea prețului contractelor de achiziție publică au fost plătite sume mai mari decât cele datorate, ca urmare a actualizării nejustificate a prețului contractului, la obiectivul de investiții reabilitare DC 15 km Măgurele – Jeica, în valoare de 34.279 de lei”, notează Curtea de Conturi.
Au fost plătite sume mai mari decât cele datorate cu privire la ajustarea prețului contractului de achiziție publică la obiectivul înființare rețea de canalizare și stație de epurare în localitățile Domnești, Măgurele, Mărișelu, Bârla și Sântioana. În cursul anului 2022, pentru lucrările executate la obiectivul de investiții menționat au fost efectuate plăți nelegale conform eșantionului verificat, reprezentând diferența de profit facturată suplimentar și TVA în sumă de 2.462 de lei.
La Primăria Livezile, Curtea de Conturi s-a bătut de altă situație: instituția a plătit pentru mere, dar a primit pere. Primăria Livezile a acceptat la plată materiale cu caracteristici tehnice care diferă de caracteristicile ofertate. Și Primăria Livezile s-a grăbit să rezolve problema și a stabilit și recuperat prejudiciul cauzat de firma respectivă:
„Din verificarea efectuată asupra plăților efectuate la titlul bunuri și servicii, în perioada 2022 – 2023 s-a constatat că entitatea a efectuat plăți pentru situații de lucrări care cuprind materiale cu alte caracteristici tehnice decât cele care se regăsesc în fapt. În timpul verificărilor entitatea a procedat la stabilirea implicațiilor financiare datorate acceptării la plată a unor materiale cu caracteristici tehnice care nu se regăsesc în fapt și a inițiat demersuri pentru recuperarea prejudiciului. Patrimoniul UATC Livezile a fost păgubit cu suma de 1.056 de lei, sumă stabilită pentru eșantionul auditat, iar datele înscrise în situațiile financiare întocmite pentru anul 2023 privind activele imobilizate nu prezintă în mod fidel valoarea acestora”, spune Curtea de Conturi.
Este evident ca unele autoritati locale au gresit atat din neglijenta, cat si din intentie, in ceea ce priveste respectarea regulilor de acordare a contractelor publice. Astfel, Curtea de Conturi face un apel la autoritati sa fie mai atente si mai riguroase in astfel de situatii, pentru a asigura buna cheltuire a banilor publici. De asemenea, este necesar sa se verifice si sa se sanctioneze orice nereguli si incalcari ale legii pentru a evita astfel de practici neortodoxe si ilegale.