De mai bine de un an, mai multe persoane din Bistrița-Năsăud sunt judecate pentru constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare la o astfel de grupare, dar și de trafic de migranți, după ce au înlesnit unor persoane străine să treacă ilegal granița României spre UE, punându-le la dispoziție pașapoarte false. Dosarul penal a fost constituit în 2007, de către procurorii DIICOT, iar acuzații au fost trimiși în judecată abia în primavara lui 2019.
Numărul mic de procurori existenți în unitățile de parchet, indiferent că vorbim despre parchetele obișnuite, ori de cel antimafia sau anticorupție, dar și numărul insuficient de polițiști care lucrează cot la cot cu procurorii, duc la tărăgănarea multor anchete, de foarte multe ori acestea întinzându-se pe parcursul prea multor ani de zile, până ca cei anchetați să fie trimiși în judecată. Dacă mai punem la socoteală faptul că se scurg alți ani până ca instanțele să pronunțe sentințele, nu o dată s-a întâmplat ca infractorii să scape fără nicio pedeapsă, fiindcă faptele s-au prescris. Mai e și celălalt aspect, când persoane nevinovate suferă ani buni de zile până să demonstreze asta în fața instanței de judecată, doar pentru că au dat peste un procuror ține musai să aibă cât mai mulți inculpați trimiși în judecată. Ca un comentariu personal, poate ar fi foarte nimerit ca evaluarea procurorilor să fie făcută nu doar după câte dosare și inculpați a trimis spre judecată, ci și câte condamnări finale a obținut.
Firme pe numele unor interpuși
Dosarul despre care acum vi-l aducem în față este un astfel de exemplu – anchetă prelungită pe parcursul a 8 ani, dacă este să ne luăm după numărul rechizitoriului menționat în încheierea penală de la finalul camerei preliminare. Dacă calculăm data la care au fost trimis dosarul pe rolul Tribunalului Bistrița-Năsăud, în aprilie 2019, atunci durata este mult mai mare: de 12 ani.
În acest dosar au fost trimiși în judecată pentru constituire a unui grup infracţional organizat ori aderare la o astfel de grupare, și trafic de migranți Vasile Kellerman, Daniela Pop-Kellerman (fosta soție a lui Vasile Kellerman), Filip Murza, partenerul lui Kellerman, Iacob și Iacob-Vasile Rus (tată și fiu) și Emil Popescu.
Procurorii spun că Vasile Kellerman avea o firmă de transport internațional persoane încă din 2003 împreună cu alți doi bistrițeni, însă în 2005, din cauza unor neînțelegeri cu unul dintre parteneri, activitatea firmei a fost suspendată, iar mai apoi a intrat în faliment. Însă, pe a ceastă firmă, Kellerman a început transportul de persoane pe ruta România – Spania şi retur.
După aceste probleme, ca să-și poată continua activitatea de transport internațional, Vasile Kellerman împreună cu soția sa de atunci, Daniela Pop-Kellerman, au înființat o altă firmă cu același obiect de activitate – Betakapa Tour SRL, printr-un interpus fără participație – Filip Murza la capitalul social dar care a acceptat să preia rolul de asociat şi administrator de drept şi să ”lucreze” permanent împreună cu cei doi soți. Astfel, Murza a preluat rolul de asociat unic și administrator și reprezenta firma și semna acetele necesare în numele acesteia ori de câte ori era nevoie. În spatele cortinei se afla Kellerman, care lucra ca șofer pe unul dintre autocarele firmei (ca și Murza de altfel), el lunând toate deciziile cu greutate. În vara lui 2006, după ce firma aînceput să transporte la negru persoane spre UE, Kellerman i-a cerut lui Murza să îi angajeze nevasta pe postul de director general.
“Deşi inculpatul Kellerman Vasile era doar angajat(salariat) la această firmă în calitate de şofer, în fapt lua decizii privind activitatea firmei pe care le transmitea inculpatului Murza Filip, care lucra ca şofer pe unul dintre autocare, pentru a le transpune în plan juridic, pe care acesta şi le asuma, ca emanând de la el în calitate de administrator al societăţii, una dintre aceste deciziile luate în vara anului 2006 în scopul de a obţine câştiguri ilicite fiind şi aceea de a implica societatea“Betakapa Tour”SRL în activităţi ilegale, de trafic de migranţi, pentru care inculpatul Kellerman Vasile şi-a asumat rolul de coordonator, şi pe care Murza Filip nu numai că le-a acceptat dar s-a şi implicat activ în executarea lor”, susțin procurorii în rechizitoriu.
Fiindca Betakapa Tour SRL nu avea nicio agenție de turism, soții Kellerman au decis în 2006 să înființeze încă o firmă – Kelly Travel – pe numele Danielei Pop-Kellerman. La acea vreme firma a fost cesionată formal unei rude apropiată a soților Kellerman, care mai apoi i-a dat Danieleli Pop Kellerman o procură de administrare a firmei. Astfel, Kelly Travel SRL desfăşura activitate ca agenţie de turism, care prelua cererile de rezervare de locuri de la călătorii cetăţeni români ce doreau să călătorească spre Spania şi retur şi făcea comenzi de transport către Betakapa Tour SRL, licenţiată în transport intern şi internaţional de persoane, care în fiecare zi de joi a săptămânii avea stabilite plecări din Bistriţa cu cel puţin un autocar din faţa sediului firmei spre Spania (o deplasare tur-retur durând de regulă 5 zile). Ca activitate premergătoare plecării în cursa internaţională, începând din ziua precedentă, miercurea, se desfăşura activitatea de colectare de pe teritoriul ţării cu unul sau două autocare şi după caz cu microbuzul deţinute de societatea“Betakapa Tour”SRL a călătorilor care au făcut rezervări de plecare în străinătate, care erau transportaţi până în apropierea frontierei cu Ungaria, fie în Vama Borș fie în Vama Nădlac, unde inculpaţii Kellerman se deplasau şi făceau redistribuirea călătorilor în autocarele ce plecau în cursă internaţională, funcţie de destinaţii.
Pașapoarte pierdute, colectate și folosite pentru alte persoane
Se pare că a existat un declick în mintea celor doi, pe atunci soți Kellerman, în momentul în care au observat că unii călători cu capul în nori și-au uitat pașapoartele în autocare sau care le predau acestora de bună voie fiindcă nu avea bani suficienți să-și plătească transportul. Așa au ajuns cei doi, dar mai apoi și restul inculpaților din dosar, să folosească documentele respective pentru alte persoane care voiau să ajungă în UE.
Și poate că totul ar fi rămas în ceață dacă în iulie 2006, nu ar fi fost prinși și acuzați de austrieci de trafic de persoane, judecați, condamnați la câte un an de închisoare cu suspendare și mai apoi expulzați în România, cu interdicția de a nu mai intra timp de 3 ani în Austria.
“Cu ocazia transporturilor internaţionale de călători efectuate în cursul celor 3 ani de la începerea activităţii, inculpatul Kellerman Vasile «a colecţionat» fără drept mai multe paşapoarte şi cărţi de identitate valabile, ale unor cetăţeni români de diferite vârste, care le-au lăsat drept gaj ori care au fost reţinute de inculpaţii Kellerman ori de ghizii sau şoferii autocarelor pentru că titularii lor nu au avut suficienţi bani să-şi achite biletul de călătorie, ori în alte cazuri, care şi-au uitat actele de identitate în autocarele cu care au circulat şi nu le-au mai revendicat. Inculpatul Kellerman Vasile s-a cunoscut cu numitul (…) originar din oraşul Sângeorz Băi (…), în anul 2002 cu ocazia transportării soţiei acestuia în Spania, unde soţii (….) s-au stabilit şi au locuit până în primăvara anului 2007, când s-au repatriat, revenind în România.
Numitul (…) a înfiinţat în România o firmă denumită SC (….) SRL, pe care a cumpărat şi înmatriculat un microbuz marca Peugeot de 8+1 locuri, sub nr. de înmatriculare xxx. La rândul său, inculpatul Rus Iacob s-a cunoscut cu numitul (…) cu mai mulţi ani în urmă, pe vremea când aceştia trăiau în Spania. După repatrierea numitului (…) inculpatul Rus Iacob s-a întâlnit de câteva ori cu acesta în fata agenţiei de turism SC Kelly Travel SRL din Bistriţa, fiecare fiind cu microbuzele lor, care erau de acelaşi tip, cu care făceau transporturi locale profitând de faptul că lege nu prevedea obligaţia de a deţine licenţe de transport pentru microbuzele de 8+1 locuri.
În perioada respectivă, inculpatul Kellerman Vasile s-a cunoscut prin intermediul numitului (…) de la firma E.T. SRL (audiat în cauză) cu inculpatul Popescu Emil, originar (…) din Republica Moldova, care deţine şi cetăţenia română, care era asociat şi administrator la firma M. SRL din Chişinău, având ca obiect de activitate «intermedieri în turism», ocazie cu care a intrat în contact cu cetăţeni moldoveni care doreau să plece la muncă în ţări dezvoltate membre ale Spaţiului Schengen precum Italia, Franţa, Spania, Marea Britanie, pentru care însă aveau nevoie să obţină vize de intrare dar pentru a merge la muncă în aceste ţări le era foarte greu, dacă nu imposibil să obţină vize, astfel că prin intermediul reţelelor de trafic de migranţi ce funcţionau la Chişinău se apela adeseori la soluţii mai facile, precum cea a obţinerii de vize turistice de scurtă durată (de tip excursii turistice sau participări la activităţi culturale) pentru ţări precum România şi Ungaria, pentru ca odată ajunşi în aceste ţări, migranţii moldoveni să fie puşi în legătură cu membrii unor grupuri infracţionale ce efectuau transporturi de migranţi spre ţările scop, inculpatul Popescu Emil implicându-se şi în astfel de activităţi”, au arătat procurorii DIICOT.
În aceeași grupare a fost implicat și un ucrainean, Shkrobanets Vasyl pe numelle său, și el inculpat în dosar, care transporta conaționale de-ale sale din Ucraina până în România, în orașul Siret, el primind câte 100 de dolari de persoană.
Cum au acționat mai departe, bistrițenii noștri, veți citi într-o ediție viitoare.
