Bugetul local al municipiului Bistrita va fi mai sarac cu cel putin un milion de lei începând cu sfârsitul acestei luni. Guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta, prin care s-a decis ca veniturile încasate din taxa judiciara de timbru de bugetul local sa fie virate într-un cont al Ministerului Justitiei.
Aceste sume vor fi utilizate ca ajutor financiar în timpul unui proces pentru persoanele al caror venit se situeaza sub nivelul de 500 de lei. În ciuda faptului ca a mai ramas mai putin de o saptamâna pâna la intrarea în vigoare a acestei ordonante, Primaria Bistrita nu a primit nicio înstiintare cu privire la aceasta modificare.
Guvernul saraceste bugetul
Pe 25 mai intra în vigoare Ordonanta de Urgenta nr. 51 prin care taxele judiciare de timbru, care pâna acum intrau în bugetele locale ale primariilor, sunt transferate catre bugetul Ministerului Justitiei. Ordonanta Guvernamentala modifica astfel Legea 146/1997, care prevedea ca sumele colectate din taxele judiciare de timbru nu trebuiau virate la bugetul Ministerului Justitiei, ci la bugetele locale ale primariilor. Guvernul îsi motiveaza actiunea astfel: „România avea obligatia transpunerii Directivei Consiliului Uniunii Europene privind îmbunatatirea accesului la justitie (…) costurile unei proceduri judiciare netrebuind sa constituie o piedica în încercarea de a apela la justitie pentru realizarea sau apararea unui drept”. Astfel, sumele provenind din taxele judiciare de timbru, amenzile judiciare, impozitele încasate din onorariile avocatilor, ale notarilor publici si ale executorilor judecatoresti vor constitui venituri la bugetul de stat si se vor cuprinde distinct în bugetul de venituri si cheltuieli al Ministerului Justitiei, fiind folosite pentru finantarea sistemului de ajutor public judiciar. Cele mai afectate vor fi bugetele primariilor care au pe teritoriul lor Curti de Apel, însa nici orasele mai mici care dispun de Tribunale si Judecatorii nu vor scapa neafectate, multe dintre acestea fiind arondate Curtilor de Apel. În urma acestei ordonante, bugetele locale vor fi saracite cu sute de milioane de lei anual, sume care vor alimenta bugetul Ministerului Justitiei. Pâna la aceasta modificare, asistenta juridica gratuita se sustinea financiar din bugetul de venituri si cheltuieli al Ministerului Justitiei, însa din veniturile asigurate de taxele notariale, nu din cele judiciare, taxe notariale la care se adaugau impozitele pe veniturile avocatilor, notarilor sau executorilor judecatoresti.
Bugetul Bistritei afectat
Anul trecut visteria Primariei Bistrita a fost îmbogatita cu nu mai putin de 1.113.065 de lei, suma provenita din taxa judiciara de timbru, care a ajutat la realizarea diferitelor investitii pentru municipalitate. Odata cu intrarea în vigoare a ordonantei de urgenta, bugetul local va avea de suferit, pierderea financiara fiind una semnificativa. Un lucru destul de ciudat îl reprezinta însa lipsa înstiintarii la nivelul primariei privind modificarea legii. Desi a ramas mai putin de o saptamâna pâna la intrarea în vigoare a ordonantei, la Primaria Bistrita nu a ajuns nici un act care anunta modificarea. Primarul municipiului, Vasile Moldovan, se arata de asemenea foarte nemultumit de adoptarea acestei ordonante: „Aceasta este nota generala a actualului Guvern. Vrea sa ia tot ceea ce se colecteaza la nivel local. Este o politica pentru a acoperi marile greseli, acum în prag electoral. Problema este ca nu îsi pot acoperi promisiunile. Este vorba despre o suma foarte importanta pentru municipiu. Ei nu fac altceva decât sa vitregeasca comunitatile locale”.
Beneficiarii
Conform OUG nr. 51, ajutorul public judiciar reprezinta acea forma de asistenta acordata de stat, care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil si garantarea accesului egal la actul de justitie, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciara, inclusiv pentru executarea silita a hotarârilor judecatoresti sau a altor titluri executorii. Ajutorul public judiciar se acorda în cauze civile, comerciale, administrative, de munca si asigurari sociale, precum si în alte cauze, cu exceptia celor penale. Orice persoana fizica poate solicita acest ajutor, în situatia în care nu poate face fata cheltuielilor unui proces sau celor pe care le implica obtinerea unor consultatii juridice în vederea apararii unui drept sau interes legitim în justitie. Astfel, persoanele care au un venit ce nu depaseste 500 de lei pe cap de familie lunar pot cere acest ajutor, însa valoarea totala a acetuia nu va depasi suma maxima echivalenta cu 12 salarii minime brute pe tara la nivelul anului în care a fost formulata cererea de acordare. Din aceasta suma poate fi platit onorariul avocatului, al expertului si al executorului judecatoresc. De asemenea, aceste persoane beneficiaza de scutiri, reduceri, esalonari sau amânari de la plata taxelor judiciare prevazute de lege, inclusiv ale celor datorate în faza de executare silita. Totusi, cei care solicita sau beneficiaza de ajutorul public judiciar trebuie sa se gândeasca de doua ori înainte de a cere sprijinul statului. Daca instanta constata ca cererea a fost facuta cu rea credinta, prin ascunderea adevarului, îl va obliga pe cel care a beneficiat nejustificat de ajutor la restituirea sumelor de care a fost scutit, precum si la o amenda în cuantum de pîna la cinci ori suma pentru care a obtinut, nejustificat, scutirea.
Procese gratuite
“Adevarul este de partea ta, dar nu ai bani sa-ti faci dreptate prin tribunale? Nicio problema! De acum, statul îti va plati procesele de prin salile de judecata!” Asa suna pe întelesul tuturor ordonanta Guvernului. Ordonanta de urgenta, prin care statul se ofera sa plateasca costurile integrale ale unui proces va permite ajungerea pe rol a fel si fel de cazuri care pot avea ca obiect rafuieli personale ale unor cetateni. De asemenea, statul va plati si costurile pe care le implica un divort, diverse cauze care au ca obiect succesiuni, fond funciar, plata unor despagubiri, dar si cauze în care cetatenii se rafuiesc pentru obtinerea unor drepturi banesti. Dupa parerea multora, aceasta ordonanta, care intra în vigoare cu mai putin de o saptamâna înaintea alegerilor, are iz electoral. Statul va plati costurile pe care le implica un asemenea proces, însa banii utilizati sunt tot din buzunarul contribuabililor.
Iulia Balazs
