Bugetul Bistritei „a intrat la apa” din cauza crizei

Bistriţa-Năsăud, buget mai mic ca în 2008

Ioan Oltean, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, a recunoscut că bugetul alocat judeţului este nesatisfăcător, fiind mult mai redus faţă de cel de anul trecut. Având în vederea toate acestea, toţi parlamentarii bistriţeni au trecut la amendarea acestui proiect de buget, sperând că vor putea să crească sumele de bani care urmează să ajungă în teritoriu.

Conform proiecţiei bugetare pe anul 2009, judeţul Bistriţa-Năsăud are prevăzut la capitolul sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, 39.168 milioane de lei.

Proiectul de buget pe 2009 – bugete locale

Bugetul alocat urbei este foarte mic, iar răspunsuri am putea privi analizând valorile alocate la nivel naţional. Astfel, din taxa pe valoarea adăugată se alocă 17.608,2 milioane lei, sume defalcate pentru bugetele locale, din care:
2022,2 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor;
12.136,6 milioane lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti;
551,8 milioane lei destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, a căror repartizare, pe unităţi administrativ-teritoriale, se face în funcţie de lungimea şi starea tehnică a acestora, prin hotărâre, de către consiliul judeţean, după consultarea primarilor;
1983,4 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, care se repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale;
914,2 milioane lei pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural, care se vor repartiza pe judeţe şi proiecte.

Investiţii modeste la Bistriţa

Cu asemenea buget şi cu cheltuieli egale cu cele de anul trecut primăria nu rămâne cu multe opţiuni, mai ales că 3,5% din bugetul alocat pe 2009 se duce pe împrumutul pentru drumuri, făcut de fosta administraţie în 2007.

Din cei 124, 3 milioane programaţi pentru investiţii, cei mai mulţi bani – aproximativ 3,9 milioane – se vor duce către refinanţarea reabilitării termice a 23 de blocuri prinse în programul naţional, iar alte 3,247 milioane de lei către modernizare de străzi. 2,9 milioane din bugetul pe 2009 vor fi folosite pentru construirea locuinţelor sociale în cartierul Viişoara, iar 863.000 de lei au fost alocaţi pentru ridicarea Monumentului Eroilor care este turnat în bronz într-un atelier din Italia şi care va fi inaugurat în iulie de Zilele Bistriţei. Banii de investiţie se vor duce şi către şcoli, utilităţi în cartierul Subcetate, continuarea lucrărilor la sediul Administraţiei pieţei din Decebal, şi la reactualizarea  Planului Urbanistic General.

Buget mai mic decât anul trecut pentru bistriţeni

Cu privire la cifrele bugetului de anul trecut, acestea arătau cam în felul următor: sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale – 53 de milioane de lei; sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţului – 37 de milioane de lei şi sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru drumuri judeţene şi comunale – 8,9 de milioane de lei. În privinţa banilor pentru învăţământ, aceştia au fost mult mai puţini.

Bugetul este extrem de mic, comparativ cu nevoile pe care le are oraşul şi cu investiţiile în derulare şi cele propuse.
Oraşul Bistriţa are toate “şansele” să nu se mai dezvolte prea mult în următorii ani dacă nu există sprijin de la nivel central în acest sens. Ca atare, primarul Ovidiu Creţu încearcă, prin mijloace şi resurse proprii, să îşi respecte angajamentele pe care şi le-a luat în faţa electoratului care l-a creditat ca edil-şef al oraşului.

Buget mic, situaţie de criză

În 2009, oraşul beneficiază de un buget mult mai mic decât anul trecut şi, în aceste condiţii, este nevoie de soluţii pentru ieşirea din impas.

Bugetul pentru anul acesta este extrem de mic în comparaţie cu necesităţile şi aşteptările avute de edilii oraşului, iar momentan în această situaţie de criză, cetăţenilor urbei li se cere să înţeleagă acest lucru şi să acţioneze ca atare. În ceea ce priveşte capitolul economii necesare municipiului, municipalitatea aşteaptă aporturi la buget prin veniturile proprii din impozitele şi taxele locale.

Finanţările europene – ultima speranţă

Cu toate că bugetul pe 2009 nu-i permite să fie prea optimist, primarul nu dezarmează şi vede la orizont soluţii pentru redresarea problemelor Bistriţei – accesarea noilor fonduri europene şi implementarea unor proiecte de succes.
Deprecierea leului ar putea fi una dintre cauzele care au făcut ca în acest an, bugetul local să fie mai mic decât în anii trecuţi.

Administraţia municipiului Bistriţa ar putea compensa lipsa fondurilor, prin bani oferiţi de Uniunea Europeană pentru dezvoltare.
Municipalitatea a depus şapte proiecte la Agenţia de Dezvoltare Urbană pentru care solicită în total 23 de milioane de euro, iar alte câteva milioane pentru reabilitarea câtorva pasaje şi şcoli, între care şi Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu”. Primarul Ovidiu Creţu se declară mulţumit dacă obţine 50-60 % din aceste proiecte pentru că ar acoperii finanţarea pe o perioadă mai lungă.

Noemi Constantin