Borsa, “capitala” crimei organizate

La finele săptămânii trecute, oraşul maramureşean Borşa a devenit “capitala” crimei organizate din România şi nucleul unei operaţiuni fără precedent în Nordul ţării. La ora şase, sute de jandarmi, mascaţi, ofiţeri SRI şi DGIPI, poliţişti de frontieră şi procurori au descins, simultan în cinci judeţe: Maramureş, Cluj, Vâlcea, Arad şi Timiş. Motivul? Destructurarea unei reţele de trafic de utilaje. “Centrul seismic” al operaţiunii era fixat însă în zona Borşa-Vişeu, unde, în ultima vreme, poliţiştii de frontieră maramureşeni au găsit mai multe utilaje furate din străinătate, ascunse prin şantiere, păduri sau văi.

Bunicuţa… penală

Povestea utilajelor ajunse ca prin minune în pădurile maramureşene a început prin martie, când poliţiştii de frontieră au raport găsirea unor utilaje de mare tonaj furate din Franţa şi ascunse în Borşa. De atunci, “frontieriştii” raportau frecvent, chiar şi la 2-3 zile găsirea unor utilaje în această zonă. Cum reiese şi din scriptele Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră (IJPF), multe dintre vehiculele furate erau date în urmărire prin Interpol. Aşa a început “mega-operaţiunea” frontieriştilor care ulterior, au cerut ajutorul DIICOT. Între timp însă, din exces de zel (deh, trebuie raportate cazuri fără număr-fără număr) s-a ajuns la situaţii tragic-comice. De exemplu, în urma unei acţiuni în forţă de la începutul lunii iunie, s-a ales cu dosar penal o bătrânică de 77 de ani. IJPF Maramureş raporta victorios prinderea “periculoasei” infractoare: “lucrătorii Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Maramureş au depistat, pe raza localităţii Borşa, judeţul Maramureş, încă un utilaj (încărcător-stivuitor), marca Terex, fără ore de funcţionare la bord, declarat ca fiind furat din Franţa, încă din luna ianuarie 2009. Autovehiculul în valoare de 100.000 de euro a fost descoperit la domiciliul Ioanei S. de 77 de ani din Borşa, ascuns în spatele unei anexe gospodăreşti, acoperit cu folie de plastic şi lemne”. Bătrânica le-a declarat poliţiştilor că utilajul fusese lăsat în curtea ei de doi tineri, dar tot s-a ales cu dosar penal pentru tăinuire. Având în vedere cazul „bunicii-infractoare” şi a altor borşeni, în mare parte tineri, acuzaţi de trafic de utilaje, borşenii s-au adunat ca la circ să vadă desfăşurarea de forţe din oraşul lor. Dincolo de „parada” mascaţilor, jandarmiilor şi a maşilor din dotarea structurilor MAI, lumea a început să se întrebe pentru ce era nevoie de elicoptere şi alte „dotări grele”, când maximul opoziţiei „infractorilor” a fost o încecare de fugă prin geamul de la baie (că tot s-a „brevetat” metoda de cei doi evadaţi din arestul IJP Maramureş) şi o altă încercare de „spargere” a barajului, un gest devenit aproape obişnuinţă la descinderile poliţiştilor sau flagrante. Mai mult, au apărut şi acuze de grave la adresa mascaţilor. Consilierul judeţean Gheorghe Grec, de exemplu, a susţinut că a fost agresat de mascaţi în propria casă.   

Reţea demolată

Mai mult, în scurt timp, acţiunea a început să se extindă şi în mediul de afaceri. Prima locaţie percheziţionată, în afara „Micului Milano” a fost proprietatea omului de afaceri Sorin Pop, zis „Şoricelu”. Cu greu, procurorii DIICOT au lansat şi un comunicat de presă, pe la orele amiezii şi, după amiază au postat şi un filmuleţ cu „asediul de la Borşa”. Datele oficiale sunt seci şi, ca de obicei pompoase: „Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală şi Serviciul Teritorial Maramureş – coordonează, la această oră, în nordul ţării, una dintre cele mai complexe şi de amploare acţiuni de dezmembrare a unei grupări infracţionale, specializată în sustrageri de utilaje de construcţii din străinătate, cercetările fiind efectuate în cauză sub aspectul infracţiunilor de furt calificat cu consecinţe deosebit de grave şi constituire a unui grup de criminalitate organizată..La acţiune participă importante efective de ofiţeri de la Poliţia de Frontieră, ofiţeri din cadrul Direcţiei de Operaţiuni Speciale, poliţişti din cadrul B.C.C.O. Marmamureş, Cluj, Salaj, Bistriţa Nasăud, Jandarmi şi ofiţeri din cadrul Serviciului Român de Informaţii şi Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă”. Din comunicatul DIICOT reiese că investigaţiile au fost declanşate ca urmare a sesizărilor venite din Belgia şi Franţa şi că cele mai multe utilaje au ajuns în Maramureş, de unde urmau să fie vândute. În urma percheziţiilor, au fost emise 15 mandate de aducere, dar se aşteaptă ca numărul reţinuţilor sau a celor audiaţi să fie mult mai mare.

Acuza scuzei

Pe lângă datele oficiale, au început însă să ”transpire” în presa centrală şi declaraţii ale unor procurori, care, sub protecţia anonimatului, încercau să “spele”, preventiv, imaginea poliţiei. S-a încercat acreditarea ideii că borşenii, fiind mai strânşi la pungă şi interesaţi mai degrabă de construcţia unor vile impozante, nu ar fi avut bani sau nu ar fi vrut să mituiască şefi ai poliţiei care să le asigure “spatele”. Evident, scuzele nu au apărut întâmplător. Din martie, de când au început să fie descoperite pe bandă rulantă utilaje, s-a tot pus întrebare cum ajung acestea în ţară şi cum de nu au fost descoperite de poliţia de frontieră, că vorba aceea, se descoperă două pachete de ţigări dar ditamai buldozerul nu. Aşa a apărut suspiciunea că traficanţii din Borşa erau acoperiţi de unii frontierişti şi că “buba” s-a spart cel mai probabil ca urmare a presiunilor externe. Însă deocamdată, ancheta oficială s-a oprit la tinereii care fug pe geamul din baie şi la bătrâne de 77 de ani care tăinuiesc furturi. Vom reveni.

După asediul mascaţilor, asediul telefoanelor

Pe de altă parte, imediat după descidenderea ca-n filme din Borşa au început să sune telefoanele. Un om de afaceri local ne-a declarat că mulţi dintre partenerii de afaceri l-au contactat să-l întrebe ce se întâmplă: “nu cred că era nevoie de acest fel, decât dacă el e folosit ca exemplu a rezultatelor poliţiei. Să nu uităm că se apropie campanie electorală, aşa că, la fel ca în alte cazuri, dosarul s-ar putea închide brusc. Dar asupra noastră s-a aruncat o pată neagră. Partenerii ne privesc cu neîncredere. Şi să nu uităm că Borşa avea un plan de dezvoltare pe turism. Cine mai vine în oraşul mafiei, cum a început să fie numit?”

Ioana Lucăcel