Bolnavii de Alzheimer vor avea centru la Bistriţa

Problema Centrului de îngrijire şi asistenţă pentru persoane cu Alzheimer din Bistriţa a fost intens dezbătută anul trecut la Bistriţa, iar ca locaţie pentru acest Centru a fost aleasă clădirea care, cândva, adăpostea fostul spital de distrofici de pe strada Sucevei. Clădirea în care va fi amenajat Centrul pentru bolnavii de Alzheimer a fost pusă la dispoziţie de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud.
Această clădire, însă, este într-o avansată stare de degradare, iar pentru reabilitarea acesteia plus dotările necesare, Consiliul Judeţean a prevăzut în 2008 un buget de 2,1 milioane de lei.

Sprijinul financiar din Olanda nu a ajuns nici astăzi

Discuţii serioase despre proiectul Alzheimer au început în 2007, iar locaţia aleasă iniţial a fost la Beclean. După analizele care s-au făcut vis –a –vis de finanţare s-a ajuns la concluzia că, costurile sunt foarte mari, aproximativ 100 de miliarde de lei vechi, sumă care nu era disponibilă la acel moment.

Unul dintre susţinătorii fervenţi ai acestui proiect a fost Ionel Tompa, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud la acea dată. El a declarat că, proiectul pentru înfiinţarea unui Centru pentru bolnavii de Alzheimer în judeţul nostru se baza şi pe o colaborare cu câteva fundaţii din Olanda şi Germania. Karmel International, o fundaţie umanitară olandeză, a promis, la un moment dat un sprijin financiar de circa un milion de euro pentru înfiinţarea acestui Centru, promisiune care nu s-a materializat vreodată.
Fundaţia olandeză, cu care CJ BN se afla în parteneriat, a trimis ceva materiale: geamuri, calorifere şi alte astfel de bunuri materiale, provenite de la un spital din Olanda care a fost dezafectat.
Conştientizând că mult promisul ajutor nu va veni, a precizat Ionel Tompa, s-a încercat găsirea unor soluţii cât mai rapide pentru rezolvarea acestei probleme. Astfel, una dintre soluţii era construirea unei clădiri pentru bolnavii de Alzheimer la Beclean, unde primăria a alocat terenul necesar. „Deoarece şi aici costurile erau mari, nu dispuneam de bani, ne-am gândit la clădirea în care funcţionase spitalul de distrofici, care acum este dezafectat şi este aproape o ruină. Astfel, s-a făcut un proiect de reabilitare, printr-un parteneriat între Ministerul Muncii, Consiliul Judeţean şi Fundaţia olandeză „Karmel International”. Urma ca ministerul să aloce în vederea finalizării proiectului 15 miliarde, Consiliu Judeţean în jur de cinci până la şapte miliarde, iar fundaţia olandeză era până la urmă responsabilă cu aducerea logisticii – materiale, aparatură şi alte necesităţii, precum şi să facă cursuri de specializare. De altfel, de la Beclean au şi fost trimise câteva persoane în Olanda în vederea unor cursuri de specializare pentru îngrijirea bolnavilor de Alzheimer”, a declarat pentru Gazeta de Bistriţa, Ionel Tompa.
„Proiectul care a fost realizat de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului includea costuri evaluate la aproximativ 20 de miliarde, deci ne încadram cu suma care o alocam. Din păcate punerea în aplicare a acestuia nu a avut loc, deşi eu am insistat mult în acest sens. Nu a fost pus la capăt, pentru că au fost alegerile şi s-au schimbat factorii executivi la Consiliul Judeţean. Promisiuni certe existau şi de la o mare fundaţie serioasă din Germania, ai cărui reprezentanţi promiseseră şi ei în jur de 50.000 de euro, plus logistică, plus pregătirea de specialitate a personalului, iar aceştia chiar o făceau cu toată certitudinea. Spitalul era prevăzut să aibă între 50 şi 70 de locuri pentru pacienţi şi ar fi fost foarte modern. Sigur, dacă nu era să avem un număr de bolnavi din judeţ ca să asigure indicele maxim de ocupare, era gândit să putem aduce bolnavi şi din regiunea de nord-vest”, a mai adăugat Tompa.

Bistriţa, o variantă

Din cauză că olandezii nu s-au ţinut de cuvânt cu privire la sprijinul financiar pentru construirea unui asemenea centru, autorităţile judeţene au luat hotărârea, ca să nu se piardă banii, contribuţia Guvernului României, ca imobilul de pe strada Sucevei să fie folosit în acest sens. Astfel, la sfârşitul anului trecut, s-a realizat un proiect care a fost agreat de Ministerul Muncii. Licitaţia pentru lucrările de investiţii a fost câştigată de o firma SC Dimex 2000 Company SRL Rebra. Aceasta a început deja lucrările de reabilitare a imobilului în luna decembrie a anului trecut  şi are ca termen de finalizare sfârşitul anului 2010.

„Pentru Beclean, nu am renunţat în sensul că pentru a îndeplini standardele europene, am câştigat un proiect cu un Centru de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihică, care va fi amplasat pe terenul dintre Beclean şi Figa, pe fosta locaţie care era pentru Centrul Alzheimer, o finanţare în valoare de aproximativ 825.000 de euro. Nu a fost vorba de două centre de Alzheimer. Crearea unui astfel centru la Beclean necesita o suma mult mai mare de bani decât necesită proiectul pe strada Sucevei, unde există deja o clădire, cu structură de rezistenţă. Partea olandeză a zis că vine undeva în jur cu un milion de euro, dar nu a mai venit. Nu a fost vorba de două Centre pentru bolnavii de Alzheimer, ci de unu: ori în Beclean un centru nou, dacă veneau olandezii cu fondurile, ori la Bistriţa cu fondurile disponibile şi cu clădirea”, a declarat Marin Rus, directorul DGASPC BN.

Rus a mai precizat că la Beclean, Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihică va fi unul la standarde europene. Acesta va fi construit în vederea decongestionării centrului de la Complexul din Beclean prin mutarea unor pacienţi în noul centru, astfel încât să asigure condiţii europene şi în vechiul sediu.

„Dacă toate merg bine cred că în 2010 tăiem panglica”, a declarat Marin Rus.

Idei în sprijinul bolnavilor de Alzheimer

Acest centru este o bună idee de ajutorare a bolnavilor de Alzheimer, o boală a bătrâneţii în expansiune.

Boala Alzheimer este o afecţiune neurologică degenerativă, ireversibilă, care apare la persoanele cu vârste înaintate. Această maladie afectează zonele creierului care controlează limbajul, comportamentul, memoria, intelectul şi capacitate de judecată.

Deşi un procent foarte mare de persoane în vârstă suferă de tulburări de memorie, bolnavii de Alzheimer prezintă simptome mult mai avansate decât acestea. Printre manifestările maladiei se numără tulburările de comportament, tulburări grave ale memoriei, pierderea capacităţii de a gândi normal, apariţia tulburărilor de personalitate şi incapacitatea de a efectua în mod normal sarcinile zilnice.

Această boală în prezent este cea mai frecventă formă de declin mintal apărută la persoanele în vârstă. Bolnavii de Alzheimer reprezintă 50% dintre cazurile de demenţă. Incidenţa maladiei în ţările europene este de 2-3% la persoanele cu vârsta între 65-70 de ani, de 6% la vârsta 75-85 de ani şi de 25-40% la cele de peste 85 de ani.