În acelaşi timp, veniturile s-au redus cu 3%, respectiv -0,5 puncte procentuale ca pondere în PIB, în lunile ianuarie şi februarie, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP).
Deşi Guvernul Boc anunţă că a strâns cureaua în ceea ce priveşte cheltuielile, în primele două luni ale anului cifrele au fost în creştere.
În acelaşi timp, Guvernul se confruntă cu presiuni din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI) de la care a luat un împrumut şi care condiţii precise, dar şi cu cele ale sindicaliştilor, tot mai greu de stăpânit.
Buget deficitar
Conform datelor afişate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, bugetul general consolidat în primele două luni ale anului a înregistrat un deficit estimat de 5,8 miliarde de lei, reprezentând 1,1% din PIB. În acelaşi interval, veniturile bugetului general consolidat au fost de 25,2 miliarde de lei, înregistrând un decalaj de minus 3,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv minus 0,5 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Cel mai mult s-au redus sumele încasate din TVA, cu 19% (1,26 miliarde de lei), acestea fiind influenţate şi de majorarea sumelor restituite, de la 1,4 miliarde în 2009 la 1,6 miliarde de lei în 2010. De asemenea, veniturile din impozite şi taxe pe bunuri şi servicii s-au redus cu 10,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, având o evoluţie diferenţiată, respectiv, în timp ce încasările din accize au crescut cu 210,3 milioane lei (+10,5%).
Impozitul pe profit a crescut cu 3,6% faţă de perioada similară a anului precedent, în timp ce impozitul pe venit s-a micşorat cu 7,9% faţă de aceeaşi perioadă.
Cheltuielile au crescut
Cheltuielile bugetului general consolidat au însumat în primele două luni 31 miliarde lei, înregistrând o creştere de 5,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2009.
Costurile cu bunurile şi serviciile au crescut cu 12% comparativ cu perioada ianuarie – februarie 2009, ca urmare a plăţii bunurilor şi serviciilor medicale ajunse la scadenţă din anul precedent.
În schimb, cheltuielile de personal au scăzut în primele două luni cu 0,7% faţă de perioada similară a anului trecut, ca urmare a celor patru zile de concediu fără plată efectuate în luna decembrie 2009 de personalul din sectorul bugetar.
În ceea ce priveşte cheltuielile cu asistenţa socială, acestea s-au majorat cu 17,6%, cea mai mare creştere, de 133,3%, înregistrându-se la asigurările pentru şomaj.
O creştere s-a înregistrat şi la cheltuielile cu dobânzile, cu 13,0%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2009, ca urmare a creşterii în termeni nominali a deficitelor bugetare acumulate din anii precedenţi.
De asemenea, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital precum şi transferuri pentru programele de dezvoltare au fost în sumă de 2,8 miliarde lei, reprezentând 8,9% din totalul cheltuielilor bugetului general consolidat, respectiv 0,5% din PIB.
Proteste sindicale
Deşi cifrele prezentate de MFP nu indică deloc o îmbunătăţire a situaţiei financiare a ţării şi a economiei româneşti, sindicatele s-au ţinut de cuvânt în ceea ce priveşte revendicările salariale şi de ordin social, şi au început marşurile de protest în faţa Guvernului sau a instituţiilor care îl reprezintă în teritoriu – Prefecturile.
Săptămâna trecută, circa 2000 de cadre didactice din toată ţara au venit în Capitală. Sperând să-i impresioneze pe guvernanţi cu problemele lor, le-au scris poezii, le-au cântat şi le-au cerut în final demisia, atunci când veştile proaste venite de la Executiv spuneau că revendicările trebuie să mai aştepte.
Potrivit Mediafax, cadrele didactice au adus cu ei şi o mascotă a ministrului Daniel Funeriu, care în opinia lor, este un samurai care le „taie” din drepturi. Aşa că, i-au scris acestuia poezii şi rugi, i-au şi cântat chiar în faţa Ministerului Educaţiei… „ăia hoţi, ăştia hoţi…”.
Reprezentanţii sindicaliştilor care au fost la discuţii cu guvernanţii n-au adus niciun semn de bine pentru cei din stradă. Chiar dacă au stat mai bine de o oră la negocieri, nu au ajuns la nicio concluzie cu cei de la guvernare, ci doar că o să mai fie alte întâlniri în zilele următoare, dar cu slabe şanse de rezolvare a solicitărilor lor. De creşteri salariale nici nu poate fi vorba, ba mai mult vor fi disponibilizări, fiindcă e criză. Cu toate acestea, Guvernul susţine că „niciun profesor nu a murit de foame”, că „nu există un buzunar secret cu bani pentru bugetari”, că toate ţările sunt în criză şi salariaţii trebuie să înţeleagă că traversăm şi noi o perioadă grea.
Aceeaşi soartă au avut şi pensionarii. Şi aceştia nu s-au ales cu promisiuni ferme din partea guvernanţilor, ci doar cu o posibilă întâlnire cu premierul Emil Boc. O delegaţie a pensionarilor a avut o întâlnire şi cu ministrul Muncii, Mihai Şeitan, căruia i-au prezentat doleanţele, respectiv majorarea punctului de pensie, la 45% din salariul mediu brut pe economie, şi neimpozitarea pensiilor mai mici decât salariul mediu brut pe economie, dar în zadar. „Am văzut un interes din partea Guvernului, dar nu putem accepta ca punctul de pensie să rămână 39% din salariul mediu brut”, a spus preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Pensionarilor din România (FNSPR), Viorel Copil. Totodată, pensionarii solicită şi renunţarea la coplata în sănătate şi creşterea numărului tichetelor de tratament, ei fiind nemulţumiţi de proiectul Legii pensiilor promovat de Guvern.
Preda Nedelcu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Pensionarilor din România, susţine că pensionarii vor continua acţiunile în instanţă, pentru că federaţia a dat în judecată Guvernul, termenul de judecată fiind stabilit la sfârşitul lunii septembrie. În opinia pensionarilor, instanţa a stabilit un termen foarte lung, până la acea dată fiind posibil ca Legea pensiilor să fie deja aprobată. Avocatul Poporului, a mai spus Nedelcu, i-a anunţat că instanţa Curţii Constituţionale s-a mai pronunţat în speţe asemănătoare şi nu a dat câştig de cauză pensionarilor. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Pensionarilor din România a adăugat că membrii pe care îi reprezintă nu sunt de acord cu obligaţia de a plăti serviciile medicale şi au solicitat o întâlnire cu ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, însă deocamdată nu au primit niciun răspuns.
De asemenea, preşedintele CNSLR Frăţia, Marius Petcu a avertizat, săptămâna trecută, că şomajul ar putea atinge o cotă de 10%, dar a menţionat că Guvernul nu va recunoaşte acest nivel „pentru că nu faci o figură bună dacă prezinţi astfel de date la Bruxelles”.
În ceea ce priveşte solicitarea făcută de premierul Boc miniştrilor, de a pregăti a doua etapă a procesului de restructurare în sectorul public, Marius Petcu preconizează că numărul acestora ar fi de „cel puţin 100.000 de salariaţi”.
Salariu de 30.000 de lei la Poşta Română
În acest context, al revendicărilor sindicaliştilor, al disponibilizărilor şi al previziunilor sumbre economice, salariul directorului de la Poşta Română (şi este doar un exemplu) va creşte, potrivit Agenţiei de Investigaţii Media, din luna iulie, de la 4.800 lei, cât este în prezent, la 30.000 de lei, aceasta însemnând o majorare de peste şase ori. Majorarea uriaşă este posibilă, deoarece ordonanţa care plafonează salariile expiră pe data de 30 iunie, iar bugetul companiei de stat a fost aprobat de către Guvern. Invers proporţional cu creşterea salariului directorului de la Poşta Română, scad profiturile acestei instituţii, care au fost prevăzute pentru 2010 la cifra zero bugetată. Aceasta, în condiţiile în care afacerile firmelor de curierat rapid au înflorit ca o alternativă la serviciile poştale, pentru care statul deţine monopolul până în 2012.
Liana Mureşan
