Bistritenii nu se inghesuie la Programul de reabilitari termice

Majoritatea blocurilor din România construite în anii ‘90 şi mai înainte, nu sunt izolate corespunzător, iar locatarii acestora se confruntă cu temperaturi foarte scăzute iarna sau extrem de ridicate vara.

Un program de reabilitare avantajos

Pentru a îmbunătăţi confortul, unii proprietari de apartamente au ales să investească în reabilitarea proprie a locuinţelor şi au apelat la diverse firme specializate. Pentru că majoritatea proprietarilor nu au suficienţi bani şi costurile pentru o singură locuinţă se ridică la câteva mii de euro, Guvernul României a demarat “Programul naţional de reabilitare termică a clădirilor de locuit”, prin care pune la dispoziţie o parte din resursele financiare pentru investiţii în acest sens şi asigură numeroase facilităţi fiscale. Prin acest program se urmăreşte realizarea unui proiect şi a unui plan de reabilitare a clădirilor şi efectuarea, prin licitaţie, a lucrărilor. Asociaţiile de locatari şi reprezentanţii autorităţilor locale au un rol important în informarea şi susţinerea fiecărui proprietar pentru a facilita izolarea termică la nivelul întregului bloc.
După cum declara secretarul de stat din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Ioan Andreica, într-o conferinţă de presă la Bistriţa, în ţara noastră sunt cuprinse aproximativ 85 de mii de blocuri în programul de reabilitare termică, cu peste trei milioane de apartamente. Anul acesta se anunţă reabilitarea pentru aproximativ 600 de blocuri din ţară, echivalentul a circa 40.000 de locuinţe. În urma unor studii efectuate pe blocuri standard de patru etaje, costul estimat pe apartament se situează în jurul sumei de 3.500 de euro, dar solicitările de finanţare ale primăriilor arată că preţul mediu de reabilitare se ridică la 4.000 de euro pe apartament. Pentru ajutorul celor care vor să-şi îmbunătăţească confortul termic, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei asigură 50%, primăria 30%, iar proprietarul 20% din preţul total. Această sumă ar putea varia în funcţie de eficienţa licitaţiilor publice şi de rezultatele calculate de proiectant care vor fi aprobate de Consiliul Local.

Bistriţenii n-au bani pentru confort termic

Şi la Bistriţa, pentru anul curent, s-au alocat patru milioane de lei din partea Guvernului, sumă care reprezintă sprijinul financiar pentru reabilitarea termică a peste 20 de blocuri. Consiliul Local Bistriţa va aloca 3,4 milioane de lei şi asociaţiile de locatari vor completa cu încă 600.000 lei. În urma efectuării unui studiu, costul total al reabilitării clădirilor ar fi de 12 milioane de lei, dar până în prezent doar două treimi din aceste blocuri vor putea fi reabilitate. Chiar dacă procesul de izolare termică a clădirilor promite reducerea cheltuielilor la întreţinere prin scăderea pierderilor de căldură, îmbunătăţirea confortului şi creşterea valorii apartamentelor pe piaţa imobiliară, bistriţenii întâmpină dificultăţi în adunarea banilor necesari şi nu prea au încredere în ceea ce priveşte executarea şi eficienţa în timp a lucrărilor. În consecinţă, din cele 22 de asociaţii anunţate de către Primăria Bistriţa, doar şapte vor intra în prima sesiune de licitaţii. Consiliul local vine în sprijinul proprietarilor de apartamente şi acoperă 5% din cheltuielile asociaţiilor de proprietari, pentru acele clădiri care au Studiul de Fezabilitate şi au elaborată documentaţia de execuţie.

Firmele de reabilitări caută clienţi

Chiar dacă primele licitaţii pentru lucrările de reabilitare termică a blocurilor din Bistriţa vor avea loc abia în luna iulie, unele firme de construcţii au trecut la acţiune şi au luat cu asalt asociaţiile de proprietari, cărora au încercat să le câştige încrederea prin menţionarea faptului că au consimţământul primăriei şi că au câştigat diferite licitaţii. „S-au făcut două şedinţe pe tema reabilitării termice în scara unde locuiesc eu. Reprezentanţii firmei care ar urma să facă reabilitarea au venit şi au început să facă inspecţii termice. Ne-au spus o sumă pentru fiecare proprietar în parte”, a declarat Florin S.
Primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu, a infirmat, însă, colaborarea primăriei cu întreprinderi de reabilitare termică, până în momentul de faţă. „Nu există astfel de firme. Sunt cetăţeni care se dau reprezentanţi ai unor firme agreate de primărie care spun că au câştigat licitaţii şi care discută cu oamenii să facă reabilitări termice. Nu am discutat cu nicio firmă şi nu există nicio firmă agreată pentru aşa ceva. Noi suntem în curs de publicare a licitaţiei şi până nu va fi câştigată licitaţia respectivă, nu intră în discuţie nicio firmă. Am anunţat Inspectoratul Judeţean de Poliţie să ia măsuri pentru că am impresia că cineva vrea să-i păcălească pe aceşti oameni”.

Preţuri mari, reabilitări termice proaste

Dacă bistriţenii consideră că 4.000 de euro, suma medie calculată pentru un apartament reabilitat, este mare, trebuie să ştie că în unele sectoare din Bucureşti costul reabilitării unei locuinţe ajunge până la 18.000 de euro, iar valoarea medie pentru un apartament de 65 mp depăşeşte 15.000 de euro. Asta se întâmplă în sectoarele 1, 2 şi 5, unde întreaga plată a reabilitării termice este asigurată de Guvern şi autorităţile locale. Proprietarii nu plătesc niciun leu. Cei 20 la sută pe care ar trebui să-i dea asociaţiile de locatari sunt oferiţi de primării, dacă dispun de finanţarea necesară.

Preşedintele Ligii Habitat a Asociaţiilor de Proprietari, Mihai Mereuţă, consideră că această decizie de a oferi reabilitări pe gratis a fost una greşită. Pe lângă faptul că preţurile sunt exagerate, în mod paradoxal, lucrările sunt de proastă calitate. Mai mult decât atât, sectorul 5 a depus proiecte care depăşesc bugetul total destinat procesului de reabilitare termică.

Gabriel OARCĂS