Bistritenii îsi izoleaza singuri blocurile

Din ce în ce mai multe blocuri din Bistrita arata ca niste nou nascuti înfasati pe jumatate. Sunt tronsoane întregi sau numai câte doua apartamente în dreptul carora, pe fatadele exterioare, au aparut "culori noi". În fapt, sunt lucrari de reabilitare termica, mai degraba o izolatie, pentru ca o reabilitare care sa conduca la reducerea pierderilor de caldura ar trebui extinsa la nivelul întregului bloc, astfel încât lucrarea sa aiba si efectele scontate. Neoficial, se vorbeste ca ar exista o lege prin care statul suporta contravaloarea acestor lucrari de reabilitare termica, dar, având în vedere ca fondurile sunt limitate, deconturile se fac fara prea mare tam-tam.

O treime din cheltuielile pe care trebuie sa le asigure asociatiile de locatari care doresc sa îsi izoleze termic apartamentele ar putea fi suportate de Primaria Bistrita. Potrivit reglementarilor în vigoare, o treime din suma necesara reabilitarii termice a unui bloc ar trebui suportata din bugetul local, o treime – din "buzunarul” asociatiilor de locatari, iar restul – din surse ale bugetului de stat.
Programul national de reabilitare termica a cladirilor multietajate, patronat de Ministerul Transporturilor si aprobat prin Hotarâre de Guvern în 2005, s-a miscat cu viteza melcului. În sfârsit, anul acesta vor putea intra în reabilitare termica nici mai mult nici mai putin de 24 de blocuri din Bistrita, Consiliul Municipal dându-si acceptul pentru alocarea, din bugetul local pe acest an, a 360.000 de lei pentru cofinantarea programului. Este vorba despre 24 de blocuri din zona Decebal si strada 1 Decembrie, asociatiile de proprietari solicitând municipalitatii sustinere financiara în acest sens. Blocurile în cauza vor beneficia de lucrari care constau în placarea cu strat termoizolant a peretilor exteriori, a tavanului subsolului si a soclului cladirii, înlocuirea usilor de intrare în bloc si a ferestrelor, unde este cazul, dar si reabilitarea sau chiar înlocuirea instalatiilor sanitare. Acest program vizeaza doar blocurile construite între 1950 si 1990, Guvernul platind costul auditului, studiului de fezabilitate si proiectului tehnic. Reabilitarea termica propriu-zisa este finantata în proportie de 34% de Guvern, cu alte 33 de procente contribuind municipalitatea si tot cu atâtea – asociatiile de proprietari/locatari.

Pe cont propriu deocamdata…

Municipalitatea afirma ca dispune de fondurile necesare efectuarii lucrarilor de izolare termica, primind de la Guvern 364.000 de lei în acest sens, la care se adauga alti 360.000 de lei prinsi în bugetul local pe 2008. Conform primarului, este deja întocmita documentatia tehnica pentru 113 blocuri din Bistrita, în prima faza urmând sa intre în reabilitare 24 de imobile din zona Decebal si strada 1 Decembrie. Se pare, însa, ca bistritenii nu vor sa mearga pe mâna primarului, dupa cum declara unul dintre consilierii locali, deoarece firma care lucreaza prin acest proiect are preturi foarte mari, iar decât sa dea 33 % din valoarea lucrarilor, mai bine platesc totul integral la o alta firma pentru ca ies mai ieftin. Multi dintre bistriteni s-au apucat sa-si izoleze pe cont propriu apartamentele, în conditiile în care mult anuntatul program de reabilitare termica a blocurilor, patronat de Ministerul Transporturilor, a trenat vreme de aproape trei ani.

Cerere pentru reabilitare

Pentru a obtine sprijinul pentru izolarea unui bloc ori a unei scari de bloc, locatarii trebuie sa se puna de acord cu izolarea apartamentelor si sa întocmeasca o lista nominala, care sa dovedeasca faptul ca în majoritate sunt de acord cu respectivele lucrari. Presedintele asociatiei de locatari trebuie sa depuna la registratura primariei o cerere tip catre consiliul local (pentru includerea lucrarilor pe lista de prioritati), la care se anexeaza mai multe documente: fisa de identificare a blocului de locuinte, hotarârea asociatiei de locatari cu privire la reabilitarea termica, hotarârea Adunarii Generale a asociatiei, precum si lista cu persoanele care si-au dat acceptul pentru lucrarile de izolare. Solicitarea asociatiei este înaintata Ministerului Transporturilor, care, în functie de constatarile actiunii de audit energetic, decide daca blocul se înscrie în cerinte, întocmindu-se apoi certificatul energetic si programarea masurilor pentru reabilitare. Teoretic, procedura continua cu elaborarea proiectului pentru lucrarile de izolare, executia lor si receptionarea. Important de retinut este ca auditul energetic si proiectarea sunt finantate integral de la bugetul de stat. Cum procedurile cu pricina dureaza destul de mult, este esentiala depunerea din timp a documentatiei, scopul întregii actiuni fiind acela de reducere a consumului energetic si, implicit, a costurilor de întretinere. Primaria a calculat ca va fi nevoie de circa un milion de lei pentru finalizarea acestei actiuni, însa foarte multi bistriteni si-au izolat blocurile deja, pe banii lor, fara sa mai astepte interventia statului sau a autoritatilor locale.

Blocuri fara sperante

A fost o moda a balcoanelor închise, a sarpantelor, a termopanelor. Acum, se „poarta“ izolarea peretilor cu placi de polistiren. Efectul asupra facturilor la încalzire este garantat. Actiunea se desfasoara însa dezorganizat, într-o debandada tolerata de primarie. Prin urmare, blocurile din Bistrita au capatat aspectul unor haine petecite grosolan. Pe tot mai multe blocuri din Bistrita au aparut schele. Proprietarii apartamentelor profita de sezonul cald pentru a le izola termic. Nimic rau în încercarea de a reduce consumul de energie termica si implicit costul întretinerii pe timp de iarna, însa actiunea este dezorganizata. Prin urmare, blocurile din Bistrita arata ca haina petecita a clovnilor. Pe fatade apar pete de toate culorile, dupa gustul proprietarilor apartamentelor izolate. Primaria Bistrita este nepasatoare fata de aspectul orasului, închizând ochii si lasându-le proprietarilor din blocuri mâna libera în alegerea culorilor. Un motiv al indiferentei edilului ar putea fi faptul ca primarul Vasile Moldovan a promis înca din 2007 reabilitarea unui mare numar de blocuri, în cadrul Programului guvernamental de termoficare 2006-2009, dar nu s-a miscat nimic. Satui sa mai astepte si dezamagiti de promisiunile guvernantilor si ale administratiei locale, bistritenii cu ceva dare de mâna s-au pus pe treaba, renuntând la subventia de la bugetul de stat si cel local pentru reabilitarea termica a blocurilor. Cum actiunea este lipsita total de coordonare, au aparut si neîntelegerile. Unii locatari sunt indignati ca vecinii au montat schele si lucreaza fara acceptul lor. „Ar fi trebuit sa ne anunte si pe noi, cei care nu izolam peretii, ne-a declarat Claudia Muresan, proprietara unui apartament din municipiu. „Ne-am trezit cu schele la geam, montate pentru trei apartamente de la scara de alaturi. Toata ziua dau muncitorii gauri în perete, ma deranjeaza. Muncitorii fac galagie, fumeaza la geamul meu, iar eu sufar. E un cosmar! Nu înteleg cum este posibil sa pornesti o asemenea lucrare dupa bunul tau plac. Sunt si eu proprietar în acest bloc, era normal sa fiu macar înstiintata de lucrare, daca tot nu mi s-a cerut acordul”, spune femeia. Nu numai ca locatarii trebuie sa suporte disconfort mai multe saptamâni, pe perioada lucrarilor, dar trebuie sa si îndeparteze mizeria lasata de constructori. „Numai moloz ramâne în urma muncitorilor. Nu stiu ce adeziv utilizeaza, ca nu se curata în veci. Ramâne pe pereti, pe tâmplarie, pe tevile de la gaze, pe lânga bloc. Daca vecinii ar anunta ca au de gând sa izoleze peretii, restul proprietarilor de apartamente ar putea sa-si ia masuri de precautie”, a declarat un alt bistritean. Locatarii nemultumiti considera ca actiunea ar trebui realizata organizat, dupa un plan la nivel de oras sau de cartier, sub îndrumarea si controlul Primariei Bistrita si al Inspectoratului în Constructii.

Programul national în asteptare

Majoritatea blocurilor din Bistrita au probleme de ordin structural si termic, afirma specialistii în constructii. Principalele probleme cu care se confrunta o cladire sunt condensul, scaderea rezistentei termice a elementelor de închidere, infiltratii de aer, infiltratii de apa si degradarea tencuielilor exterioare, care pun în pericol sanatatea locatarilor. Programul national de reabilitare termica a locuintelor vechi si-a propus sa remedieze aceste deficiente, însa, pâna acum, niciun bloc de locuinte nu a beneficiat de acest program în Bistrita.

Aurelia Moldovan