Municipiul Bistrita conduce detasat fata de alte orase atunci când vine vorba de numarul taxelor si impozitelor pe care persoanele fizice cât si juridice trebuie sa le plateasca anual. La ora actuala bistritenii platesc peste 100 de dari, unele din acestea fiind total aberante. Situatia devine si mai tragica atunci când aflam cu stupoare ca unele din taxele percepute de catre municipalitate depasesc valoarea maxima permisa de lege sau când platim taxe pentru niste servicii de care nu beneficiem, asta în situatia în care departamentul caruia sunt destinati banii nici nu exista. La nivel national situatia este aceeasi, România fiind situata pe primul loc în topul tarilor din Uniunea Europeana la numarul de taxe si impozite percepute.
Numarul deja foarte mare de taxe si impozite platite anual de bistriteni este într-o continua crestere. Printre cele mai importante taxe si impozite platite de persoanele fizice sunt TVA-ul, accizele (tigari, alcool, carburanti, cafea, etc.), cele pe venit, contributiile la bugetele sociale, pe proprietati (imobiliare, auto) dar si diferite alte plati pentru servicii. Desi populatia Bistritei este de patru ori mai mica decât a municipiului Cluj-Napoca, municipalitatea percepe mult mai multe taxe pe cap de locuitor. Numarul excesiv de taxe si impozite percepute de municipalitate a atras atentia atât deputatului Ioan Oltean, cât si a fostului viceprimar Ioan Georgiu, ambii acuzând consiliul local pentru situatia creata.
Taxe si iar taxe…
Peste o suta de taxe si impozite bine definite aduc anual profituri serioase Primariei Bistrita, dovada clara ca în micul burg totul se plateste. Impozitul pe cladiri, pe terenul situat în intravilan sau extravilan, pentru activitatile artistice si distractive de videoteca si discoteca, taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoane fizice sau juridice, taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, avizelor si autorizatiilor în domeniul constructiilor, pentru eliberarea autorizatiilor, pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate, hoteliera, pentru folosirea locurilor publice sunt doar o mica parte din birurile percepute de catre municipalitate. Daca este sa luam în considerare doar diversitatea de certificate, avize si autorizatii eliberate de primarie, ne putem da seama cam ce numar de taxe se percepe pe acest segment. În cadrul directiei de taxe si impozite locale mai gasim un segment cu totul deosebit, denumit taxe speciale. În aceasta categorie se gasesc nu mai putin de 13 feluri de taxe, dintre care amintim taxa speciala pentru înregistrarea vehiculelor pentru care nu exista obligatia înmatricularii, privind realizarea de accese suplimentare auto si pietonale spre domeniul public, de întretinere a cimitirului municipal sau de întretinere si îngrijire a cîinilor fara stapân.
Taxe aberante
Statul îsi întinde bratul lung al impozitului obligând bistritenii, dar nu numai, sa plateasca si câteva taxe cu într-adevar absurde. Una dintre acestea este taxa pentru transportul si epurarea apelor meteorice, cunoscuta ca taxa pe apa de ploaie. Facturile sunt dovada vie ca platim pentru faptul ca apa de ploaie de scurge în….canal. Taxa radio-tv este de asemenea perceputa, chiar si în ciuda faptului ca nu toata lumea, mai ales societatile comerciale, detine aparate de radio sau televizoare. Din categoria impozitelor traznite ale guvernarii Tariceanu nu putem uita timbrul pentru cal, stipulat din 2006, ca obligatie fiscala anuala, în valoare de cinci lei, pentru toti proprietarii de animale. Cu taxa pe muzica doar noi românii ne putem mândri. Conform legii organizatorii de petreceri trebuie sa vireze o anumita suma în contul Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din România. Pe lânga aceste taxe bistritenii mai platesc taxa pentru vehiculele lente, de nomenclatura stradala, de scari, pe presa de ulei sau darac, ultima taxa referindu-se expres la persoanele fizice.
Bistriteni furati de Primarie
Anul trecut a început cu o surpriza pentru bistritenii platitori de de taxe si impozite. Pe lânga darile obisnuite acestia au fost nevoiti sa plateasca o noua taxa si anume „taxa de deratizare”. Atunci s-a platit suma de 0,06 lei pe metru patrat pe terenuri intravilane apartinând persoanelor fizice, 0,08 lei/mp pe terenuri si cladiri ale persoanelor juridice si 0,16 lei/mp pe spatiile comune ale asociatiilor de locatari. Pâna la finele anului suma colectata din aceasta taxa a depasit 20.000 de lei, asta în conditiile în care serviciul din cadrul Primariei Bistrita nici macar nu a functionat. Faptul ca lucrarile de deratizare nu s-au executat a fost motivat de muncipalitate prin faptul ca angajarile pentru acest serviciu nu au fost finalizate, totusi bistritenii fiind obligati sa plateasca taxa pentru serviciul fantoma.
Buni platnici
Bistritenii foarte constiinciosi si-au platit toate darile pe anul trecut, depasind chiar si estimarile Primariei Bistrita. Veniturile proprii încasate au fost de 64.502.796 de lei, procentul de realizare fata de prevederile definitive fiind de 100,57 %. Ponderea cea mai mare în cadrul veniturilor curente, si anume 96,53 % o detin veniturile fiscale. Acestea au fost realizate în proportie de 100,91 % fata de valorile prognozate. Veniturile realizate din impozitele pe cladiri si terenuri sunt în proportie de 109,66 % fata de valorile prognozate, iar veniturile nefiscale au fost încasate în proportie de 93,07 %. Suma totala încasata de municipalitate din plata taxelor si impozitelor pe proprietati s-a ridicat la nu mai putin de 14.049.496 de lei, iar 6.367.345 de lei au intrat în visteria Primariei din plata taxelor pe serviciile specifice. Veniturile obtinute din prestarea diverselor servicii s-au ridicat la o valoare de aproape trei milioane de lei, din care 1.459.855 de lei, reprezentând suma încasata doar din diversele amenzi platite de bistritenii care la un moment dat au calcat strâmb.
Buna „vestire”
Cei care achita pâna la 31 martie toata suma datorata pentru anul 2008 vor beneficia de o reducere care depinde de la localitate la localitate. Consiliile locale din primarii pot face reduceri pâna la maxim 10% din impozit pentru persoanele care platesc anticipat toata suma pâna la 31 martie. În Bistrita, reducerea este de 10% se aplica la fel ca si anul trecut.
Firmele care realizeaza investitii de peste 500.000 de euro ar putea fi scutite de la plata impozitului pe cladiri si teren, pe o perioada de pâna la cinci ani inclusiv, începând din acest an. De asemenea, pentru astfel de investitii, finalizate si puse în functiune la data intrarii în vigoare a modificarilor Codului Fiscal, consiliul local ar putea stabili o cota de 0,25% la calcul impozitului pe cladiri, pe o perioada de trei ani, inclusiv.
România, tara darilor
Nici la nivel national situatia nu este mai roz. Potrivit raportului Forumului Economic Mondial despre competitivitatea globala, România este campioana Europei la numarul de impozite si taxe platite de persoanele fizice si juridice. Potrivit raportului, principalele obstacole pentru mediul de afaceri din România îl constituie nivelul fiscalitatii si legislatia fiscala. La ora actuala firmele românesti platesc în jur de 100 de taxe, dublu fata de oricare alt stat membru al Uniunii Europene.
Conform unui studiu al Bancii Mondiale, dupa ce ca suntem sufocati de fel si fel de dari, mai avem parte si de multa birocratie ca sa reusim sa ne platim taxele. Statistica arata ca un român sta la coada peste 200 de ore anual, pentru a-si plati taxele si impozitele, astfel tara noastra situându-se pe aceeasi treapta cu tari ca Uzbekistan sau Belarus.
Fise fiscale
Salariatii nu mai trebuie sa depuna fise fiscale la sectiile financiare unde sunt arondati, de când s-a introdus cota unica de 16%. De atunci, veniturile din salarii sunt impozitate la sursa, iar impozitul este final. Cei care obtin venituri din drepturi de autor, activitati comerciale sau profesii liberale trebuie sa completeze declaratia privind veniturile realizate (formularul 200) care se depune direct la sectia financiara. Normele de aplicare a Codului Fiscal, aprobate de Guvern includ exemple de calcul a impozitelor si taxelor locale.
Codul fiscal
O alta noutate adusa de Codul Fiscal se refera la faptul ca proprietarii nu mai pot vinde cladirile si terenurile pâna când nu au achitat toate obligatiile fiscale aferente, cu termene de plata scadente pâna la data de întâi a lunii urmatoare celei în care are loc înstrainarea. În ceea ce priveste terenurile amplasate în extravilan, impozitul este calculat pe baza unei noi proceduri, în care se tine cont de suprafata si zona în care este amplasat terenul respectiv, iar sumele aferente vor fi transferate la bugetele locale si nu la bugetul de stat, ca pâna în prezent, potrivit unei ordonante de urgenta aprobata de Guvern.
Iulia Balazs, Aurelia Moldovan
