Bistriţenii au şi ei tomograf

La deschidere au fost prezenţi zeci de medici şi reprezentanţi ai autorităţilor locale bistriţene.
Investiţia pentru această aparatură modernă se ridică la circa 700.000 de euro şi a fost achiziţionată în baza unui parteneriat public-privat semnat între Consiliul Judeţean, Spitalul Judeţean de Urgenţă şi SC Hiperdia SA.

Tomograful va fi disponibil bistriţenilor atât în regim privat, cât şi prin decontare cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate. Tarifele practicate pornesc de la 150 de lei şi ajung până la 500 de lei, în funcţie de complexitatea investigaţiilor. Până acum, când nu exista un tomograf, toate urgenţele de la Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud, şi nu numai, care aveau nevoie de o astfel de investigaţie medicală erau trimise la Cluj-Napoca sau Târgu-Mureş, cu ambulanţa, sau prin solicitarea unui elicopter SMURD.

Parteneriat public-privat

Anul trecut fostul ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, a promis că Bistriţa-Năsăud va fi pe lista judeţelor care vor primi ultimele tomografe achiziţionate de minister, pe baza unei licitaţii. În cele din urmă, tomograful pentru Bistriţa a fost redirecţionat către Braşov, iar Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud şi Spitalul Judeţean Bistriţa-Năsăud s-au văzut nevoite să apeleze la un parteneriat public-privat pentru a rezolva această problemă.
S-au propus alte trei variante, în care Consiliul Judeţean şi Spitalul Judeţean au asigurat un spaţiu, iar aparatul a fost pus la dispoziţie de o companie de profil din SUA, Hiperdia. Tomograful a fost adus la Bistriţa de firma Hiperdia SA din Cluj. Această societate are în Romania 15 centre de imagistică, din 18 februarie înscriindu-se şi Bistriţa pe această listă.

Astfel, s-a încheiat un parteneriat public-privat între cele trei părţi. Celelalte variante erau ca spitalul să cumpere un tomograf – ceea ce nu era rentabil – ori tomograful să fi fost privat în totalitate. Prima variantă, cea pe care autorităţile au adoptat-o, a fost cea mai convenabilă.

Hiperdia are deja 18 centre de imagistică

Deşi s-a făcut mare tam-tam pe tema originii firmei Hiperdia, despre care se spune că este una americană, se pare că aceasta este o societate pe acţiuni românească. Povestea cu americanii a porinit de la faptul că, compania americană de administrare a fondurilor Bedminster Capital Management a preluat, prin intermediul Southeast Europe Equity Fund II (SEEF II), 65% din acţiunile furnizorului român de servicii medicale de diagnostic Hiperdia Braşov.

Hiperdia a deschis diferite centre medicale private la Braşov, primul de acest fel, deschis în 1997, Cluj, Bucureşti, Timişoara, Galaţi, Satu Mare şi Ploieşti.

Centrele Hiperdia au încheiate contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate, 18 la număr, din judeţele în care oferă astfel de servicii medicale în sistem compensat.

Costul unei investigaţii este, însă, destul de mare, însă, persoanelor asigurate li se va deconta consultul prin Casa Judeţeana de Asigurări de Sănătate.

Să nu crezi în promisiuni

Unitatea medicală bistriţeană şi Direcţia de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud au aşteptat câţiva ani buni îndeplinirea acestui deziderat, cu atât mai mult cu cât în judeţ era mare nevoie de un astfel de aparat de înaltă performanţă din cauza numărului mare al traumatismelor majore şi a tumorilor. În fiecare an peste cinci sute de pacienţi ai Spitalului Judeţean Bistriţa-Năsăud apelau la serviciile medicilor specialişti din cele două zone. Deplasarea la aceste unităţi sanitare nu era însă una foarte comodă. De cele mai multe ori se pierdea timp preţios în cazul unor traumatisme foarte grave care necesitau intervenţii urgente. De aproximativ trei ani, problema tomografului a devenit una tot mai acută şi des dezbătută. În cele din urmă s-a primit confirmarea Guvernului că judeţul nostru va primi banii necesari pentru un asemenea aparat performant. Ministerul Sănătăţii a întârziat nepermis de mult alocarea fondurilor, deşi toţi cei implicaţi, mai ales politicienii, promiteau că judeţul nostru va reuşi să aibă parte de un astfel de aparat, la fel ca şi alte zece judeţe din ţară, care sunt în aceeaşi situaţie.

În ajutorul autorităţilor sanitare au întins o mână şi unele dintre personalităţile politice ale judeţului, de la parlamentari, la şefii administraţiei judeţene, dând chiar o tentă politică problemei. Nu o dată politicienii judeţului au declarat sus şi tare că au facut numeroase intervenţii pe lângă ministrul sănătăţii, Eugen Nicolaescu, pentru obţinerea aprobărilor necesare. Printre ei se numără deputatul PSD Radu Moldovan, liderul PNL Ioan Turc, liderul PRM Ioan Aurel Rus ori liderii democrat-liberali. Fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Ionel Tompa, a avut la rândul său o serie de întâlniri cu secretarul de stat Vlad Iliescu, care nu a dat înapoi în a-i promite ajutorul. Nici autorităţile locale ale municipiului Bistriţa nu au stat cu mâinile în sân, intervenind, fiecare după propria putere, pe lângă parlamentarii de aceeaşi culoare. La noi în judeţ această problemă a fost politizată prea mult. Nu am obţinut acordul pentru achiziţionarea tomografului datorită vreunui politician care a intervenit pe lângă ministrul Nicolaescu, ci pentru că e normal ca un stat membru UE să aibă câte un tomograf la 150.000 locuitori. De ani buni, bistriţenii au aşteptat de la Ministerul Sănătăţii acest aparat performant, mult promis de liberali, mai ales că însuşi ex-ministrul Eugen Nicolaescu a asigurat, când a venit la Bistriţa, că judeţul nostru va avea tomograf şi spital de urgenţă. Dar cu toate că numeroasele promisiuni de sprijin s-au dovedit în cele din urmă doar vorbe în vânt, bistriţenii au reuşit să îşi împlinească un vis, acela de a avea acasă o aparatură de ultimă generaţie.

Spitalul de urgenţă, tras pe dreapta

Un alt vis pe care autorităţile judeţului şi cadrele medicale vor trebui să îl împlinească pentru bistriţeni este legat de construirea unui spital de urgenţă. Ex-ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolaescu, lansase un program, prin care era prevăzută construirea, la nivel naţional, a 28 de astfel de unităţi sanitare, printre care şi la Bistriţa. Odată cu instalarea noului guvern, programul a fost stopat, pe motiv că nu ar exista suficient personal care să lucreze în astfel de spitale. Astfel, noii guvernanţi au luat decizia să inbvestească banii în cele existente deja, cu atât mai mult cu cât criza economică şi financiară este simţită din plin.
Spitalul de urgenţă din Bistriţa era planificat să fie finalizat până în anul 2012 şi ar fi trebuit să aibă o capacitate de 462 de paturi, pe o suprafata de 64.700 metri pătraţi. Valoarea totală a investiţiei s-ar fi ridicat la 425 milioane lei.

Paul Bucur