Ministrul Sanatatii Publice, Eugen Nicolaescu, a hotarât în urma cu câteva zile sa demita 30 de manageri, atât din capitala cât si din tara, în urma controalelor în care s-a evaluat activitatea acestora. Demiterile par a fi facute la fel ca si numirile acestora, adica pe criterii politice. Multi dintre cei propusi pentru revocarea din functie sunt membri ori simpatizanti PD-L si PSD, însa ministrul liberal afirma ca a luat aceasta decizie pentru ca respectivii directori nu si-au îndeplinit indicatorii de performanta. „În cinci-sase ani poate o sa avem si noi manageri profesionisti“, a declarat, dezamagit, ministrul. Dupa demiterea din functie a lui Adrian George, directorul Spitalului Orasenesc „ Dr. George Trifon“ Nasaud, Ministrul Sanatatii a vizitat totusi judetul venind cu ideei si promisiuni marete.
Investitii în Bistrita
Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, prezent în municipiul Bistrita, a spus ca în urmatorii patru ani vor fi construite în România 32 de spitale, care vor costa peste 2,7 miliarde de euro, una dintre cele mai importante investitii pe plan mondial în infrastructura din domeniul sanatatii. Nicolaescu a declarat ca a demarat procedurile de achizitie pentru atribuirea contractelor de lucrari, servicii de proiectare si dotare la cheie pentru cele 32 de spitale inclusiv pentru spitalul de urgenta care se vrea a fi construit pe drumul Tarpiului din Bistrita. "Este o investitie fara precedent în Bistrita si, fara a gresi sau a fi acuzat ca fac declaratii electorale, este una dintre cele mai importante investitii pe plan mondial în infrastructura din acest domeniu. În ultimele trei decenii, nu au mai fost construite alte unitati sanitare'', a precizat ministrul Sanatatii. El a mai spus ca spitalul de urgenta va fi conceput ca un ansamblu unitar, modular, având peste 450 de paturi.
Conditii pentru pacienti
Pentru optimizarea serviciilor medicale asigurate în aceste unitati se va urmari centralizarea, atât a compartimentelor interdisciplinare – clinica de o zi, primirile, monitorizarea, terapia intensiva, cât si compartimentele interdisciplinare de functiuni centrul de urgente – policlinica, blocul operator, diagnoza. Aceasta structura optimizata va avea la baza principii ca: gestionarea interdisciplinara a paturilor, separarea pacientilor planificati, cei veniti în urgenta, cât si chirurgia de o zi/clinica de o zi. "În fiecare zi citesc în ziare, aud la radio sau vad la televizor despre cazul unui spital care are probleme fie cu accesul pacientilor la servicii medicale, fie în ceea ce priveste dotarea. Va amintiti ca ministerul a avut actiuni de control prin Inspectia Sanitara de Stat, dupa care v-am prezentat imagini greu de închipuit ca mai exista în spitalele mileniului III. Vrem sa schimbam aceasta situatie si o vom face, indiferent de opozitia unora sau a altora. Stiti ca ma tin de cuvânt. Nimeni nu credea în 2007 ca vom reînnoi parcul auto al serviciilor de ambulanta. Am avut parte si atunci de o multime de licitatii blocate, contestate si, mai ales, comentate. Dar, iata, astazi aveti pe strazi peste 20 de ambulante care vin la pacient dotate asa cum cer standardele'', a mai spus Nicolaescu.
Miliarde în Spitalul de urgenta
Investitia în spitalele care se vor construi pe o perioada de patru ani se ridica la peste 2,7 miliarde de euro. În municipiul Bistrita valoarea Spitalului de Urgenta se ridica la 120 de milioane de euro, banii provenind în special de la bugetul de stat si din alte surse, respectiv taxa pe viciu. Potrivit legii, taxa pe viciu poate fi utilizata pentru programele nationale, pentru rezerva Ministerului Sanatatii sau pentru investitii, a explicat demnitarul. Spitale clinice de urgenta vor fi construite în Alba, Galati, Arad, Bacau, Bistrita, Brasov, Braila, Calarasi, Hunedoara, Mehedinti, Giurgiu, Bihor, Neamt, Arges, Prahova, Caras-Severin, Sibiu si Suceava. Potrivit ministrului, în 5 mai 2008 au fost demarate procedurile de licitatie pentru spitale. La 17 dintre acestea au fost depuse contestatii. ''Din cauza contestatiilor, licitatiile ar putea dura foarte mult. Estimam ca în septembrie-octombrie sa putem deschide santierele pentru aceste lucrari", a mai spus ministrul. Eugen Nicolaescu a facut publice sumele care au fost alocate judetului Bistrita-Nasaud în ultimii trei ani. În anul 2005, pe linie de sanatate judetul a primit cinci milioane lei. În 2006, suma alocata s-a micsorat, judetul primind doar o treime din suma alocata în 2006, respectiv 1,8 milioane lei, iar în 2007 au ajuns în Bistrita-Nasaud 7,6 milioane lei, iar în acest an au fost alocate cele mai mari sume de 10,8 milioane lei, urmând ca la rectificarea bugetara, sa mai ajunga si alte fonduri în judet. De asemenea, ministrul a mai precizat ca de anul trecut, Serviciul de Ambulanta Bistrita-Nasaud are 22 de ambulante noi, iar în urmatoarea perioada Spitalul Judetean Bistrita- Nasaud va beneficia de mult asteptatul computer tomograf, care va ajunge în Bistrita, cel mai probabil în urmatoarele trei luni. “Am sa discut cu Mircea Gelu Buta pentru a începe înca din acest moment sa stabileasca locatia unde va fi montat acest tomograf, dar mai ales sa se ocupe de rezolvarea multitudinii de avize de care are nevoie pentru functionarea acestui aparat foarte complex din punct de vedere imagistic”, a mai adaugat Nicolaescu
Spital cu 462 de paturi
Ministrul Sanatatii a afirmat ca în Bistrita va fi construit un spital nou – nout, pentru care exista deja un spatiu de 64.700 metri patrati. În urma studiului de fezabilitate, valoarea totala a investitiei se ridica la 425 milioane lei, având un termen de executie de maxim patru ani. Ministrul Sanatatii, liberalul Eugen Nicolaescu, a declarat ca una dintre prioritatile ministerului pe care îl conduce este construirea noului Spital Judetean de Urgenta din Bistrita. “Speram ca pâna la data de 31 iulie vom putea sa încheiem contractul comercial, pentru care vom lua o firma mare de avocatura. Acest spital este cea mai mare investitie din istoria judetului dumneavoastra, fiind vorba de 120 de milioane de euro, iar eu pot sa va informez ca din toamna am putea începe efectiv constructia acestui spital, care va avea toate dotarile unei institutii similare din orice oras european”, a precizat liberalul.
Eugen Nicolaescu, a conchis ca Spital de Urgenta va avea 462 de paturi, constructiile urmând sa se întinda pe 64.700 mp, în plan existând si constructia unui helioport, termenul de constructie fiind de 48 de luni. Singura problema este, la ora actuala, cea a pregatirii personalului. "O sa organizam, începând din acest an, rezidentiate pe post pentru aceste tipuri de spitale. „Daca tot construim spitale noi sigur ca avem nevoie de medici, dar si de asistenti, drept pentru care vom introduce rezidentiate pe post pe acele specializari la care avem personal deficitar sau pentru acele specializari pe care noi acum le introducem în spitalul de urgenta, care sunt obligatorii pentru a fi acreditat spitalul la cele mai înalte standarde internationale. Vom introduce, de anul viitor, si pregatiri pentru asistenti medicali în regim de stat", a spus ministrul Eugen Nicolaescu.
Din trei firme, doar una a ramas
Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu a declarat ca au existat trei firme care au depus oferte în vederea ridicarii Spitalului de Urgenta, în cursa ramânând una singura, mai precis firma Astaldi SPA. „Pentru licitatia spitalului s-au prezentat trei constructori, însa doi dintre acestia au fost exclusi din licitatie, pentru ca oferta lor era cu mult peste posibilitatile financiare ale ministerului”, a explicat ministrul.
Firma Astaldi SPA este foarte cunoscuta pe piata constructiilor din tara, dupa ce a câstigat licitatiile pentru modernizarea aeroporturilor "Henri Coanda" din Bucuresti si a celui din Cluj-Napoca.
Astaldi, o firma controversata
Astaldi SpA Italia este una din companiile de constructii cu lucrari constante, de ordinul sutelor de miliarde de lei, platite din bugetul României. Desi, în general, italienii sunt recunoscuti pe plan mondial pentru calitatea lucrailor de infrastructura, Astaldi Spa nu are cele mai bune recomandari.Astaldi este o companie cu lucrari ce ating ordinul sutelor de miliarde pe teritoriul României cu bani proveniti de la bugetul de stat. Contractele acordate în România dupa anii '90 filialei firmei italiene Italstrade (ulterior cumparate de Astaldi) s-au facut fara o verificare, în prealabil, a modului în care acestia si-au realizat lucrarile anterioare.
Fostul director al firmei a fost arestat în 2002 pentru relatii cu mafia siciliana si pentru nerespectarea clauzelor stipulate în contractul de reabilitare a unui drum. Materialele folosite erau mult sub parametrii ceruti în norme, fapt ce nu permitea depasirea vitezei de 70 de km/h. Asa cum vuia toata presa româneasca ani la rând de exemplu, guvernul Tanzaniei a reziliat un contract cu Astaldi, motivând lipsa de performanta a societatii. Dimpotriva, Miron Mitrea si apoi Gheorghe Dobre au creditat Astaldi pentru lucrari deosebit de importante, platite pe masura. O alta sursa de venit pentru societatea italiana a fost Metrorex SA – compania de stat care se ocupa de administrarea metroului din Capitala. În anul 2005, Metrorex a atribuit companiei Astaldi SpA, în asociere cu SC Somet SA, un contract în valoare de 268.563.688.000 lei, fara TVA. Un an mai târziu, acelasi Metrorex cadoriseste Astaldi si Somet cu înca 11 miliarde de lei, fara licitatie.
Contracte de milioane de euro
În contractul din 2006, afisat pe site-ul Metrorex, numele companiei italiene este stâlcit, probabil pentru a induce în eroare publicul cu privire la întelegerile de culise dintre italieni si conducerea companiei de stat.
Metrorex SA a servit cu fidelitate compania Astaldi în anii 2005 si 2006. Primul contract viza lucrari de racordare la Magistrala 3, iar al doilea la Magistrala 4. Statul a platit atunci 330 de miliarde de lei vechi fara sa crâcneasca, bani care au intrat în conturile Astaldi si ale societatii Somet SA Bucuresti – o firma unde gradele de rudenie dintre directorul economic Metrorex SA si reprezentantul Somet au adus contracte banoase. Într-un mod cel putin dubios, Metrorex SA a trecut în mod gresit numele companiei Astaldi, tocmai la al doilea contract servit fara licitatie. Însa, adresele Astaldi si Ataldi coincideau, astfel încât fara nici un dubiu, se poate spune ca e vorba de unul si acelasi client.
Compania italiana Astaldi SpA a fost favorizata în perioada mandatului PSD, de fostul ministru al Transporturilor de atunci, Miron Mitrea. Astaldi a câstigat din contractele cu ministerul condus de Mitrea o suma fabuloasa, de peste 1000 de miliarde de lei vechi.
Firma substandard
Marea companie italiana, cu mai multe firme subsidiare, Astaldi îsi procura 5% din profitul total prin afaceri cu Statul român. Unele guverne care au lucrat cu italienii de la Astaldi au ajuns la concluzia ca firma este “substandard” si au decis rezilierea contractelor. În perioada 1990 -2004, profiturile obtinute de Astaldi în România ajung, potrivit managerilor din România ai companiei, la 60 de milioane de Euro, adica peste 2000 de miliarde de lei. Ministerul condus de Miron Mitrea a furnizat companiei în jur daproximativ 5% din profitul total al Astaldi SpA. O politica similara a dus si ministrul PD Gheorghe Dobre în ceea ce priveste asigurarea conturilor Astaldi.
Contractul avizat favorabil în beneficiul Astaldi de Andrei Balut, -directorul CNANDR, pus în fruntea institutiei de Gheorghe Dobre si destituit din functie în 2006 din cauza unui dosar penal de abuz în functie – se referea la doua obiective strategice: construirea unui nod rutier la Aeroportul Otopeni, pe DN 1, si largirea la sase benzi a Pasajului Otopeni, inclusiv rampe pe DN 1.O alta sursa de bani de la statul român este obtinuta de Astaldi prin subsidiara Italstrade. Gruppo Astaldi detinea înca din 1998 compania Italstrade, o societate de constructii care a încheiat si ea mai multe contracte cu Statul Român. În 1991 Italstrade intra în cartile proiectului autostrazii Bucuresti – Constanta, supranumita si “Autostrada Soarelui”. Italstrade a obtinut lucrarile pentru primul tronson din cele trei prevazute, portiunea Bucuresti – Fundulea, cu o lungime de 26,5 kilometri. Astaldi a încercat ulterior sa construiasca ceea ce nu a reusit firma ei satelit, Italstrade. Calitatea lucrarilor prestate de italieni s-a vazut la scurt timp, când autostrada a trebuit sa fie reabilitata cu alte zeci de milioane de euro de la buget.
Fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, declara la jumatatea anului 2006 ca va penaliza firmele Astaldi si Alpine din cauza calitatii defectuoase si a depasirii termenului-limita de executie a lucrarilorde modernizare a Aeroportului Otopeni si a centurii de nord a Capitalei, precum si tronsonul de drum dintre ele. Aceasta a fost extrem de nemultumit de ceea ce s-a realizat, cu atât mai mult cu cât firmele si-au luat banii la timp.
În disputa cu Hidroconstructia SA
În 2003, Astaldi SPA a încheiat un contract de subantrepriza cu Hidroconstructia SA, care urma sa execute lucrarile de terasamentare la drumul de centura al Craiovei. Pe 22 decembrie 2006, strada a fost deschisa circulatiei, însa receptia la terminarea lucrarilor a fost efectuata pe 3 iulie 2007.
La câteva luni de la receptia la terminarea lucrarilor, Hidroconstructia SA a cerut falimentul Astaldi SPA, pe motiv ca firma italiana nu achitase prestatii de 2,5 milioane de lei, la care se adaugau penalitati de întârziere de 800.000 de lei. Hidroconstructia sustinea ca banii nu au fost virati din luna martie 2006 si ca a facut nenumarate demersuri pentru recuperarea lor. Avocatii societatii au cerut instantei sa oblige firma Astaldi sa prezinte documentele contabile si lista bunurilor mobile si imobile. De asemenea s-a solicitat si numirea unui lichidator judiciar care sa administreze societatea pe parcursul procesului de faliment. Hidroconstructia a anexat la dosar facturile si confirmarile de primire din partea Astaldi, precum si o adresa a CNADNR – care sustine ca a platit firmei italiene banii pe întregul contract. De cealalta parte a baricadei, Astaldi a cerut instantei, pe 31 octombrie 2007, la prima înfatisare, sa oblige Hidroconstructia la plata unei cautiuni de 10%, sustinând ca suma de bani pretinsa nu este certa, lichida si exigibila, solicitare pe Tribunalul Bucuresti a respins-o. Magistratii Sectiei a VII-a Comerciale a Tribunalului Bucuresti au constatat ca nu s-a creat niciun fel de prejudiciu companiei italiene, si au stabilit un nou termen pentru data de 30 ianuarie 2008.
În cele din urma, pe data de 26 martie 2008, totusi Tribunalul Bucuresti admite contestatia italienilor si respinge cererea de deschidere a procedurii de insolventa formulata de creditoarea SC Hidroconstructia SA în contradictoriu cu debitoarea SC Astaldi SpA Italia sucursala Bucuresti, ca neîntemeiata. Creditoarea SC Hidrocontructia SA a fost obligata la plata catre societatea debitoare a sumei de 42 lei cheltuieli de judecata.
Noua lista de medicamente compensate
Nicolaescu a mai anuntat, la Bistrita, ca de la 1 iulie va intra în vigoare o lista noua de medicamente compensate, la care s-a lucrat câteva luni de zile cu profesori universitari, academicieni si reprezentanti ai comisiilor de specialitate din minister. Ministrul a precizat ca noua lista de medicamente compensate va aparea pe site-ul ministerului si va fi supusa dezbaterii publice timp de o luna. Lista „A” va cuprinde doar medicamente ieftine, compensate în procent de 90%, numarul produselor incluse în aceasta categorie urmând sa creasca. Pe lista „B” vor exista medicamente originale compensate 50%, urmând ca cele scumpe sa fie trecute pe lista „C” de medicamente compensate 100%.
Aurelia Moldovan
