Cu o populație totală de 285.000 de locuitori în 2012 și încă 10.000 de persoane care au plecat în următorii ani, Bistrița-Năsăud este în top 10 al județelor din România cu privire la exodul forței de muncă. La un număr mediu de sub 58.000 de salariați câți au mai rămas în prezent, totalul celor care au părăsit județul, aproape 32.000 de persoane, reprezintă peste 55 de procente, oameni care muncesc în alte țări, conform datelor furnizate de Institutul Național Statistică (INS).
De fiecare dată când se vorbește despre exodul românilor se prezintă pierderile de productivitate, la fondul de pensii sau la cel de sănătate provocate de plecarea în străinătate a celor aproximativ 3,4 milioane de persoane, numărul emigranților români calculat de ONU folosind datele din toate statele. Au existat de-a lungul ultimilor mai multe programe sau promisiuni făcute celor care ar intenționa să se repatrieze, începând de la bani nerambursabili pentru deschiderea de noi firme or pur și simplu necondiționat. Întrebarea este dacă piața muncii din România are capacitatea să absoarbă această mână de lucru.
Cătălin Ghinăraru, doctor în economie și secretar general al Institutului Național pentru Cercetare Științifică a Muncii și Protecției Sociale (INCSMPS), a declarat pentru cursdeguvernare.ro că “potențial, fiecare român este o pierdere pentru productivitate, dar, pe de altă parte, trebuie să luăm în considerare condițiile reale – nu sunt generate suficiente locuri de muncă. Există o supraofertă de forță de muncă. Economia românească nu poate genera atât de multe locuri de muncă încât să absoarbă măcar întreaga populație calificată și cu disponibilitate pentru muncă din categoria de vârstă 20 – 64 de ani. Supraoferta se manifestă nu numai la calificările joase și medii, ci și la cele ridicate”.
În ceea ce privește explicațiile angajatorilor că nu reușesc să găsească forța de muncă necesară, cercetătorul apune că „firmele vor căuta întotdeauna cu disperare forță de muncă pentru că oferă salarii mici, care reprezintă tot o problemă de productiviate, până la urmă. Oamenii fug de aceste salarii mici, de condițiile dificile de muncă, mai ales că ei găsesc de lucru ușor pe altă piață. Locurile de muncă imposibil de găsit aici se găsesc în altă parte, la distanță mică, fiind într-o zonă geografică adiacentă”. Concluzia este că România nu are atâtea locuri de muncă încât să îi aducă și pe cei de afară.
