Recent s-a încheiat sesiunea speciala a testelor nationale, organizata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MEdCT), în urma careia rezultatele obtinute au fost cu mult sub asteptari.
Media de promovabilitate la nivel national este de doar 44, 23%, iar în judetul Bistrita-Nasaud de numai 19,85 %. Judetul nostru se claseaza în urma rezultatelor obtinute aproape de coada listei.
Cei peste 47.000 de elevi din întreaga tara, care s-au prezentat la aceasta ultima sesiune a Testelor Nationale nu au facut altceva decât sa demonstreze ca au venit total nepregatiti la examene. Astfel, sansa oferita de Ministerul Educatiei de a ocupa un loc în viitorul an scolar în liceele teoretice a fost ratata. Conform datelor Centrului National pentru Curriculum si Evaluare în Învatamântul Preuniversitar, cele mai multe dintre notele obtinute de elevi se situeaza în intervalul 5 – 7,99.
Mai mult de jumatate au ratat
În judetul Bistrita-Nasaud, mai mult de jumatate din cei aproape o mie de elevi care au participat la aceasta sesiune speciala a testelor nationale au obtinut medii sub cinci. Niciun elev nu a obtinut medii de zece, iar peste opt a obtinut un singur elev.
Cei mai multi elevi care au obtinut medii sub cinci provin de la scolile din mediul rural. Astfel, din cei 752 de eleviprezenti la examene si care provin de la scolile din mediul rural, 540 au obtinut medii sub cinci, 160 între 5 – 5,99, 49 între 6 – 6,99 si doar doi au reusit sa obtina medii în intervalul 7 – 7,99. Cele mai mari note obtinute, peste 9, au fost înregistrate la matematica (doi elevi) si la geografie (trei elevi). La limba si literatura româna doar cinci elevi au obtinut note între 7 – 7,99. Procentul de promovabilitate al elevilor care provin de la scolile din mediul rural este de doar 11,08%.
Elevii care provin de la scoli din mediul urban stau ceva mai bine, având un procent de promovabilitate de 23,63%. Cu toate acestea situatia este una extrem de îngrijoratoare. Din cei 213 elevi, care s-au prezentat la sesiunea de lichidare a Testelor Nationale, 113 au obtinut medii sub cinci, 54 au avut medii în intervalul 5 – 5,99, 16 între 6 – 6,99, sase au avut medii între 7 – 7,99 si doar unul singur a obtinut peste 8. Cele mai mari note obtinute în mediul urban au fost la limba si literatura româna (trei elevi cu note cuprinse între 8 – 8,99), la matematica si istorie câte trei elevi au obtinut note cuprinse între 8 – 8,99, iar la geografie patru elevi au obtinut note peste 9.
Analize si sondaje
Notele si mediile obtinute la aceasta sesiune de lichidare a testelor Nationale nu fac decât sa ne dea de gândit si sa ne întrebam cine sau ce a dus la o asemenea situatie de-a dreptul jalnica, nu doar la nivel judetean, ci si national. Este foarte clar, calitatea învatamântului românesc a scazut foarte mult în ultimii ani, desi acest aspect nu se reflecta totdeauna în notele obtinute de elevi pe parcursul studiilor. Bagajul de cunostinte si competentele dobândite în scoala au un cuvânt greu de spus în ceea ce priveste calitatea învatamântului.
Nemultumirile sunt numeroase în rândul parintilor, a elevilor, dar si a cadrelor didactice. Singurii care nu constientizeaza realitatea sunt reprezentantii MedCT, indiferent de perioada în care au fost la conducerea acestui minister. Dupa 1990 au avut loc o serie de schimbari în învatamântul românesc care s-au dovedit a fi putin benefice. Cu toate ca elevii si cadrele didactice s-au plâns în mod repetat de supraglomerearea materiei, a programelor de învatamânt, nu s-a facut nimic în acest sens. Adica, ba da – s-au facut promisiuni. Din contra programele au devenit mai încarcate si prost structurate, orarul zilnic al elevilor a fost prelungit de la sase ore maxim la sapte-opt ore si asta din cauza înmultirii specialitatilor în functie de profil, în cazul învatamântului liceal. Elevii de liceu ajung sa petreaca în scolaa chiar si 34 de ore saptamânal.
Bineînteles nici cel gimnazial nu face exceptie de la aceasta regula, numarul orelor zilnice crescând si aici. Elevii sunt tot mai obositi si stresati. Elevii de gimnaziu petrec în medie, într-o saptamâna, între 26 si 30 de ore în scoala.
Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Metro Media Transilvania pentru Agentia de Strategii Guvernamentale, elevii sunt nemultumiti de calitatea învatamântului românesc. Acestia se plâng de informatiile pe care le primesc în scoala si de dotarile unitatilor de învatamânt. De asemenea, cantitatea de informatie primita în scoala este mult prea mare, învata mult prea mult, iar o parte dintre informatii nu le sunt de niciun folos mai târyiu în viata sau sunt greu de înteles.
30% dintre elevi considera scolile nesigure, în timp ce peste 20% se plâng de dotarea percara a laboratoarelor si de calitatea manualelor scolare.
Peste 30% dintre elevi cred ca nu conteaza ce note obtii pentru a avea succes în viata, în timp ce 25% spun ca au succes doar elevii care obtin note mari numai la materiile care îi intereseaza, iar 16% dintre cei chestionati sunt de parere ca trebuie sa ai noroc. Doar 5% dintre elevilor îsi doresc sa ajunga la catedra, cei mai multi preferând sa fie oameni de afaceri, avocati, medici, politisti sau sportivi.
Cadrele dicatice nu au fost nici ele uitate în acest sondaj. 41% dintre acestea considera ca la disciplina principala pe care o predau, programa este foarte încarcata, iar 18% spun ca este prost structurata. Tot profesorii sustin ca ocupatii precum cele din lumea artistica, medic jurnalist, sportiv, avocat patron sau vedeta de televiziune confera mai mult prestigiu decât meseria pe care o practica ei.
Daca elevii nu sunt foarte instruiti si foarte multi dintre acstia au rezultate de toata jena, din pacate nici profesorii nu se pot mândri cu rezultate extraordinare la examenele de titularizare. Trebuie sa mentionam ca în cazul acesta nota minima este de 7. În judetul nostru, anul trecut sub 50% dintre cei care s-au prezentat la acest examen au obtinut note peste sapte.
Nu este mai putin adevarat ca în învatamânt activeaza si foarte multe cadre necalificate – profesorii suplinitori.
Dusmanul testelor nationale
Potrivit unui raport al Comisiei prezidentiale pentru educatie, sistemul de învatamânt din România este ineficient, nerelevant, inechitabil si de slaba calitate. Rezultatele elevilor români sunt de departe mai slabe decât ale celor din tarile vecine, membre ale UE. Acelasi raport releva faptul ca România ocupa pozitia 32 din cele 42 de tari participante la Programul International OECD de Evaluare al Elevilor. În tara noastra, peste 23% dintre elevi parasesc prematur sistemul de educatie, fata de celelate tari din UE, unde se înregistreaza doar 10%, iar ponderea elevilor de 15 ani care nu reusesc sa atinga nici macar nivelul cel mai scazut de performanta este 41%, fata de 19,4% în statele UE.
Comisia prezidentiala, condusa de un fost ministru al învatamântului, Mirecea Miclea, a scos în evidenta calitatea învatamântului din mediul ruaral. Astfel, aparteneta la mediul rural se asociaza cu dezavantaje majore, doar circa 25% dintre elevii de aici reusind sa urmeze liceul. Proportia elevilor din mediul rural care obtin rezultate slabe la limba româna, matematica sau stiinte este de doua pâna la sase ori mai mare decât în mediul urban.
Rezultatul acestui raport a fost renuntarea la testele nationale si înlocuirea acestora cu tezele unice. Ministrul Educatiei însusi, Cristian Adomnitei, s-a declarat un dusman al testelor nationale, care sunt, în opinia sa, un examen anacronic care sreseaza elevul mai mult decât îl poate ajuta. „Nu sunt un examen care sa certifice competentele unui elev la acea vârsta, ci doar de a ierarhiza ordinea intrarii în liceu”, mai spune Adomnitei. Oricum aceste teze unice par sa fie aceeasi Marie dar cu alta palarie. Pentru elevii care sunt acum în clasa a saptea sau a opta aceste teze nu vor conta deocamdat fiind doar un program pilot. În schimb cei care sunt acum în clasa a sasea, acestia vor fi admisi în clasa a IX-a pe baza notelor obtinute la tezele unice.
Nu mai luam în calcul costurile pe care inspectoratele scolare si ministerul le vor avea cu ocazia acestor teze unice. Poate examenul de admitere, agreat de altfel de multi dintre parinti, profesori si chiar elevi, ar fi solutia cea mai buna. Pâna la urma viata este un examen continuu, asa ca nu am face altceva decât sa ne antrenam copiii pentru viata.
Liana Muresan
