Bistrita-Nasaud este unul din cele mai putin vizitate judete din Romania

In cei 21 de ani trecuti din Decembrie 1989, turismul din judetul Bistrita-Nasaud a ajuns un fel de Cenusareasa a turismului transilvan, dar si a celui din Romania. Este clar ca nu ne putem compara cu Brasov, Sibiu, Cluj sau chiar cu Muresul care are in “dotare” Sighisoara, iar pana la Constanta sau Tulcea e o distanta ca de la Pamant in Alfa Centauri. Nu cred ca mai trebuie sa spunem ca marea majoritate a turistilor care ne viziteaza judetul sunt romani si doar peste 18 procente din 100 sunt straini.

Motivati sau nu prea, votati sau doar numiti, marea majoritate a politicienilor bistriteni ajunsi in functii de decizii administrative, s-au tot jucat de-a lungul timpului de-a turismul, mimand cu drag sau nu prea interesul pentru acest sector benefic pentru orice fel de economie fie ea si locala sau judeteana.

 

Marea absenta s-a dovedit a fi lipsa infrastructurii, iar aici nu facem vorbire doar la drumuri, ci la canalizare, apa curenta si curentul electric. Au trebuit sa treaca 15 ani si instalarea unei noi conduceri la Cosiliul Judetean pentru ca mai multe drumuri nationale sa primeasca o alta infatisare, reabilitarea acestora fiind extreme de vizibila pe valea Ilvelor sau in zona lacului de la Colibita. Doar ca problemese turismului din judetul Bistrita-Nasud nu se rezolva doar cu asphalt si drumuri, fie ele si de calitate superioara.  

Daca la nivel national, in 2010, existau aproape 5.100 de structuri de primire turistica la nivel national, cu aproximativ 200 mai multe ca in 2009, in Bistrita-Nasaud existau mai putine de 0,5%. Capacitatea de cazare a scazut la nivel judetean din 2009, pana anul trecut, cu 1,5%, spun statisticile.

 

Faptul ca numarul de locuri de cazare este in scadere nu afecteaza pe nimeni, odata ce indicele de ocupare a fost de doar 25% anul trecut, in scadere cu 4 procente fata de 2009.

 

Din totalul de aproximativ 6,1 milioane de turisti , mai putin de 1% au trecut si prin Bistrita-Nasaud. Cei care totusi au venit, au fost in mare parte romani, mai exact, in proportie de peste 82%.

Potrivit unui studiu realizat de Camera de Comert si Industrie a judetului Bistrita-Nasaud, in domeniul turismului activeaza un numar de 455 societati comerciale care si-au adus un aport nesemnificativ in economia judetului, realizand o cifra de afaceri de 178.073 lei (respectiv 2%), un profit de 5.212 lei (respectiv 1%), o pierdere de 4.250 lei (respectiv 3% din total). Acelasi studiu sustine ca, odata cu modernizarea infrastructurii judetului si a zonelor invecinate, zona turismul se va transforma in una din cele mai importante oportunitati de afaceri din Bistrita Nasaud.  Numeroasele puncte de atractie turistica din judet (rezervatiile naturale, monumente ale naturii, statiuni turistice, statiuni balneoclimaterice), sustin si ele o dezvoltare viitoare al acestui sector in judet.

Numarul turistilor care au vizitat judetul Bistrita-Nasaud a scazut in anul 2010, fata de 2009, sustine un raport al Directiei Judetene de Statistica Bistrita-Nasaud (DJS BN).

 

Strainii care ne-au „calcat” judetul au fost cu mult mai putini in 2010, fata de anul precedent.

Numarul structurilor de primire turistica a ramas acelasi in anii 2009 si 2010 in judetul nostru, iar la nivel national a crescut cu aproximativ o mie in 2009, comparativ cu anul precedent. Astfel, in Romania existau anul trecut 5.079 de structuri de primire turistica, fata de 4.840, in 2008. Dintre acestea 25 se afla in Bistrita-Nasaud, numarul ramanand invariabil in ultimii doi ani.

Comparand numarul turistilor care au vizitat judetul in cei doi ani de referinta, potrivit raportului DJS BN, se constata o scadere drastica. Daca in 2009 numarul persoanelor care au preferat sa practice turismul in Bistrita-Nasaud a fost de 67.576, in 2009 acesta a scazut la 51.972. In functie de originea tarii din care provin turistii, in 2008 au fost 54.788 de romani, iar 12.788, straini. In 2009, 42.827 au fost romani, dar numarul turistilor de peste hotare a scazut foarte mult, trecand cu putin peste 9.100.

Cei mai multi turisti au preferat sa se cazeze in hoteluri, si in 2008, si in 2009, pe locul al doilea regasindu-se pensiunile turistice si mai apoi motelurile.

Prefectul Cristian Florian s-a declarat dezamagit de modul in care autoritatile locale se implica in dezvoltarea turismului in Bistrita-Nasaud. In acest context, prefectul Cristian Florian a certat autoritatile locale pentru indiferenta si neimplicarea lor in dezvoltarea turismului in judet.

„In ultimii 20 de ani, autoritatile au manifestat o indiferenta fata de turism. Am avut placerea sa particip acum putin timp la inaugurarea Bailor Figa. Nu pot decat sa laud autoritatea locala a orasului Beclean pentru organizarea acestui proiect, reusind sa redea Baile Figa comunitatii locale si cetatenilor din judetul nostru, si nu numai. Mai sunt cateva exemple in ultimii doi ani, exemple de investitii in turism, dar apartin firmelor private. Nu am remarcat insa alte investitii majore in infrastructura turismului. Am putea aminti doar asfaltarea drumului spre Colibita, inceputa anul trecut de catre Consiliul Judetean”, a spus Florian.

Este declaratia prefectului Cristian Florian. Reprezentantul Guvernului in teritoriu mai recunoaste ca judetul al carui prefect este nu poate oferi decat cazare si mancare: “ Putem sa dam celor care vin  aici doar mancare si cazare, fara trasee turistice si fara o prezentare clara a obiectivelor demne de vizitat. Asta nu e turism. Fara ajutorul autoritatilor locale, nu se va putea face nimic in acest judet. Trebuie mai multa implicare si o constientizare a reprezentantilor acestor autoritati”, a conchis Cristian Florian.

O interpelare pentru Elena Udrea

Intr-o interpelare adresata ministrului Turismului Elena Udrea, deputatul PSD Radu Moldovan face cateva referiri cu privire la situatia obiectivelor turistice din judetul Bistrita-Nasaud.

 

Deputatul PSD Radu Moldovan subliniaza faptul ca judetul nostru ar putea deveni, la fel ca si alte zone din tara aflate in atentia Ministerului Turismului, un punct de atractie important din punct de vedere turistic.

 

Ministrul Turismului si Dezvoltarii Regionale, Elena Udrea, a inaintat Guvernului Boc, lista cu propunerile de investitii pentru anul 2010 in domeniul turismului, dar nici un obiectiv turistic din Bistrita-Nasaud nu a fost inclus pe aceasta lista. Singura posibilitate pentru autoritatile locale este aceea de a obtine pe cont propriu finantari europene pentru proiectele aflate in derulare…

,,Judetul are numeroase puncte de atractie turistica (rezervatii naturale, monumente ale naturii, statiuni turistice, statiuni balneoclimaterice etc.), zone de un remarcabil pitoresc, in care se poate dezvolta turismul montan si se pot amenaja locatii pentru practicarea sporturilor de iarna. Pasul Tihuta, Colibita, Rodna, Parcul Natural Muntii Rodnei, Parcul National al Muntilor Calimani, Parcul Dendrologic Arcalia, pesterile Tausoare-Zalin si Valea Cobaselului sunt doar cateva dintre zonele unde Ministerul Dezvoltarii si Turismului ar trebui sa-si faca simtita prezenta prin investitii in infrastructura turistica.

 

De asemenea, Valea Blaznei, Valea Vinului, Fiad, Cormaia sau statiunea Sangeorz-Bai sunt alte zone cu un potential mare de dezvoltare sau de relansare a turismului. In ceea ce priveste autoritatile locale, acestea nu dispun de fonduri pentru promovarea unor proiecte in turism, singura sansa pentru revitalizarea zonelor fiind sprijinul guvernamental sau finantarile europene.In mod normal, turismul ar putea reprezenta una dintre cele mai mari oportunitati de afaceri din Bistrita-Nasaud”, constata deputatul PSD Radu Moldovan in adresa sa catre ministrul Elena Udrea.

Deputatul PSD Radu Moldovan da si cateva solutii pentru revigorarea turismului in zona noastra.

,,In coordonarea Primariei Beclean, 13 unitati administrativ- teritoriale din judetul Bistrita-Nasaud, alte trei localitati din judetul Cluj si 19 agenti economici s-au asociat in vederea accesarii de fonduri europene pentru a reabilita si a promova obiectivele de interes turistic din aceasta zona. Centrul Regional de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Satu Mare a aprobat 50.000 de euro pentru prima etapa a proiectului "Tinutul haiducilor", bani necesari elaborarii documentatiei. Initiativa face parte din Masura 431 si sprijina constructia de parteneriate public-private, elaborarea strategiilor si a planului de dezvoltare locala, in vederea participarii la selectie a Grupurilor de Actiune Locala. Daca proiectul va obtine si finantarea pentru realizarea investitiilor propriu-zise, sprijinul ulterior al ministerului ar fi mai mult decat oportun”, a completat Radu Moldovan.

 

In finalul apelului sau catre ministrul Elena Udrea, deputatul PSD Radu Moldovan cere o situatie a proiectelor de investitii depuse de Consiliul Judetean Bistrita-Nasaud, si primariile din judet, si posibilitatea urgentarii unor altor forme de sprijin pentru sustinerea proiectelor din acest sector.

"In urma discutiilor purtate cu presedintii consiliilor judetene Suceava si Cluj a reiesit necesitatea demararii unor actiuni comune de promovare a obiectivelor turistice din zonele strabatute de DN 17", arata presedintele CJ Liviu Rusu.

Printre obiectivele acordului de cooperare intre cele trei unitati administrative se numara dezvoltarea comuna a sistemului de marcaje turistice, sprijinirea reciproca a dezvoltarii retelelor rutiere secundare, colaborarea intre centrele si birourile de informare turistica din cele trei judete si stabilirea unor noduri de interes turistic, „schimbul” de turisti intre cele trei unitati administrative.

Acordul mai are in vedere cresterea duratei de sedere a turistilor straini in cele trei judete, cresterea gradului de atractivitate pe un segment teritorial cuprins intre Cluj si Suceava, bazat pe infrastructura existenta in acest moment, pe promovarea unor elemente comune (Urmele lui Stefan cel Mare – Biserica ortodoxa din Feleac, cetatea Ciceului din Bistrita-Nasaud si Cetatea de Scaun a Sucevei; Drumul sarii – Turda-Cacica; Drumul lui Johnatan Harker din romanul lui Bram Stoker, Drumul chazarilor, Drumul vinatorilor), sprijinirea reciproca pentru mediatizarea unor programe turistice de anvergura. Conform acordului respectiv, cele trei consilii judetene vor crea o retea de informare turistica reciproca bazata pe centrele de informare existente si vor incuraja colaborarea intre agentiile de turism din cele trei judete pentru comercializarea unor pachete turistice comune sau individuale prin organizarea a doua targuri anuale de turism itinerante in cele trei judete, respectiv in februarie pentru sezonul de vara, si in mai, pentru sezonul de iarna.

Exista si  este extrem de bogat. Zona montana este vizitata de turisti care iubesc drumetiile, odihna si sporturile. Zona carstica a Muntilor Rodnei include cateva pesteri de o mare valoare speologica: Pestera Zanelor, Pestera Izvorul Tausoarelor (cea mai adanca pestera din Romania), Pestera Jgheabul lui Zailan. Puncte de interes turistic sunt, de asemenea: statiunea Sangeorz-Bai cu ape minerale medicinale si de masa, zona Piatra Fantanele cu castelul-hotel "Dracula", zona Colibita cu lacul artificial si barajul situat pe raul Bistrita, Valea Vinului, Parcul Dentrologic Arcalia cu numeroase plante autohtone si exotice. La acestea mai putem adauga si Iezerele Bumbaiescului, Lacurile Taul Petros, Taul Lala Mare. In judet se gasesc, de asemenea, numeroase monumente istorice si arhitecturale. Interesante descoperiri arheologice pot fi vizitate la Ardan, Bistrita, Coldau, Dumitrita, Saratel, cat si ruinele cetatilor Ciceu si Rodna. Printre monumentele arhitectonice ale judetului mentionam bisericile de lemn de la Sarata, Silivasu de Campie, Spermezeu, Salcuta, Tigau, Zagra, bisericile evanghelice de la Herina, Dipsa, Bistrita, dar si zona "Sugalete" (care dateaza din secolele XV-XVI).

Le-am spus asa pentru ca ele exista dar sunt umbrite de diferite probleme cu care se poate confrunta turistul sau grupul de turisti respectiv. Despre plusurile si minusurile fiecarei dintre locatiile cu pricina vom vorbi in numerele viitoare ale Gazetei de Bistrita.

Turistilor le place sa mearga vara la mare mai mult decat la munte. Litoralul Marii Negre este de departe cea mai atractiva zona din tara. Judetul Constanta figureaza in capul listei, cu 3,1 milioane de innoptari pe parcursul anului 2010. Lunile cele mai profitabile sunt iulie si august, cand s-au inregistrat peste 906.000 innoptari, respectiv 1,1 milioane innoptari, fata de, bunaoara, martie cu sub 30.000 innoptari. Potrivit unui studiu facut de Institutul National de Statistica (INS) la mare distanta, cu aproximativ jumatate din realizarile Constantei, se plaseaza Bucurestiul, cu 1,8 milioane de innoptari. Numarul acestora este insa repartizat relativ uniform in toate lunile anului trecut. De exemplu, cea mai proasta luna de anul trecut a fost ianuarie, cu aproape 109.000 innoptari, iar cea mai buna luna mai cu 190.000 innoptari.

Pe langa vizitele de afaceri, fiind centrul economic al tarii, turistii sunt atrasi in Bucuresti de Casa Poporului, de monumentele istorice si arhitecturale precum Curtea Veche, Centrul Istoric, Muzeul Satului etc. Un punct de atractie sunt bisericile vechi Radu Voda, Stavropoleos sau manastirea Mihai Voda.

Capitala figureaza insa in fruntea topului dupa numarul de sosiri. Acest indicator este mai putin relevant, deoarece ii cuprinde si pe turistii care folosesc orasul pentru tranzitul catre alte destinatii.

Pe locul al treilea s-a plasat judetul Brasov, cu peste un milion de innoptari. Orasul Brasov este bine cunoscut si in afara tarii si atrage turisti deopotriva romani si straini. Construit la poalele Tampei, orasul combina specificul medieval cu aerul curat de munte.

Turistii viziteaza centrul istoric, zidurile cetatii, Biserica Neagra, stradutele inguste si se pot relaxa in localurile din centrul medieval.

Insa turistii vin la Brasov nu doar pentru orasul-resedinta de judet. Statiunile de la Poiana Brasov si Predeal, cetatile fortificate de la Prejmer si Rasnov, cetatea Fagaras, Castelul Bran, templul de la Sinca Veche sunt tot atatea atractii. La fel ca si pesterile si muntii, pentru iubitorii de distractii montane.

Valcea se afla pe locul al patrulea dupa numarul de turisi atrasi pe parcursul anului 2010, cu peste 958.000 innoptari.

Aici, multi aleg tratamentele cu ape minerale de la Calimanesti-Caciulata, Baile Govora si Baile Olanesti, dar si monumentele culturale si arhitectonice cum ar fi manastirile Cozia, Horezu, Govora, Bistrita, Dintr-un Lemn, Surpatele sau Arnota sau campurile geto-dacice si daco-romane de pe malul Oltului.

Locul al cincilea e ocupat de judetul Bihor, unde se produce cunoscuta palinca de Bihor. Orasul Oradea are un farmec de belle-epoque, iar Parcul Natural Apuseni ii atrage pe aventurieri.

La coada clasamentului s-au situat, anul trecut, judetele Olt, cu circa 22.500 de innoptari pe tot parcursul anului, urmat de Calarasi (circa 26.600) si Teleorman (28.800).

Vaslui, Botosani si Vrancea continua lista judetelor care nu au reusit sa atraga multi turisti, in 2010.

Judetul – Numar de innoptari

Constanta – 3.166.706

Bucuresti – 1.849.210

Brasov – 1.074.159

Valcea – 958.359

Bihor – 884.736

Prahova – 794.150

Mures – 518.163

Timis – 505.222

Caras-Severin – 471.000

Suceava – 457.169

Sursa: INS