Bistriţenii nu s-au grăbit să îşi asigure locuinţele, aşa cum cere legea, deşi termenul limită era de 5 august 2011. Până la ora actuală, mai puţin de 4 la sută din populaţie a încheiat poliţe de asigurare obligatorie a locuinţelor, conform informaţiilor oferite de reprezentanţii Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID).
Locuitorii din Bucureşti, Constanţa şi Timiş sunt în topul judeţelor care au încheiat cele mai multe asigurări de locuinţe obligatorii. La polul opus, nu prea şi-au asigurat casele cei din Vaslui, Gorj, Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Botoşani. La nivel naţional, doar 500.000 de persoane au încheiat astfel de poliţe.
Deocamdată, Primăria Bistriţa nu a aplicat nicio amendă celor care nu şi-au asigurat obligatoriu casele. Purtătorul de cuvânt al instituţiei, Mihai Ruşti, spune că oamenii vor fi amendaţi abia din luna august 2012, conform legislaţiei.
Legea stabileşte că obligativitatea încheierii poliţelor de asigurare împotriva dezastrelor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii) devine efectivă la 90 de zile de la adoptarea normelor de aplicare a actului normative (6 mai 2011), iar în primul an proprietarii de locuinţe sunt obligaţi să încheie poliţe până la expirarea unei perioade de un an de la data împlinirii termenului.
Bistriţenii, reticenţi la asigurări
Iniţial, s-a anunţat că proprietarii care nu şi-au asigurat locuinţele până la 15 ianuarie 2011 ar putea fi amendaţi cu sume cuprinse între 100 şi 500 lei de către primăriile de care aparţin. Reprezentanţii Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor au precizat apoi că anunţul Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) de la sfârşitul lui 2010, prin care termenul-limită privind obligativitatea unor astfel de asigurări a fost prelungit până la data de 15 iulie 2011, nu are valoare juridică pentru că nu este susţinut de o modificare legislativă. Ulterior, termenul-limită a fost prelungit până în data de 5 august.
Cu toate acestea, puţini români şi-au asigurat casele. Nici bistriţenii nu au făcut excepţie de la regulă. Până la această dată, mai puţin de 4 la sută dintre locuitorii judeţului nostru au încheiat astfel de poliţe.
Printre judeţele codaşe în ceea ce priveşte numărul asigurărilor obligatorii întocmite se numără Bistriţa-Năsăud, Gorj şi Vaslui, iar la polul opus se află Bucureşti, Timiş şi Constanţa.
Primăria Bistriţa nu a amendat nicio persoană care nu şi-a asigurat casa şi nici nu va face acest lucru decât începând cu luna august a anului viitor, conform legislaţiei în vigoare.
Persoanele care nu vor avea asigurate locuinţele nu vor beneficia, în cazul producerii unui dezastru natural, de nicio despăgubire de la bugetul de stat.
Unii bistriţeni sunt de părere că acestea sunt inutile, pentru că în Bistriţa nu au existat până acum cutremure şi nici alunecări de teren sau inundaţii, iar alţii spun că e mai bine să plătească o astfel de asigurare şi să fie despăgubiţi în caz că are loc vreun eveniment de asemenea natură.
Sumele variază în funcţie de casă
Pentru locuinţele de tip A (cu structură de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn sau cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic) prima obligatorie este de 20 euro, iar în celor de tip B (cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic) este de 10 euro. Cât despre suma maximă asigurată, aceasta este de 20.000 euro pentru locuinţele de tip A şi de 10.000 euro pentru cele de tip B.
Persoanele care deţin o asigurare facultativă a locuinţei, care acoperă cele trei riscuri din poliţa obligatorie (n. r. – cutremur, alunecări de teren şi inundaţii) nu mai sunt nevoiţi să cumpere asigurarea obligatorie.
La nivel naţional, din cei 6,5 milioane de proprietari de locuinţe doar aproximativ 500.000 şi-au încheiat poliţe de asigurare până în prezent.
Conform statisticilor Direcţiei Judeţene de Statistică Bistriţa-Năsăud, în judeţul nostru există la ora actuala circa 110.000 locuinţe, dintre care mai mult de 32.000 sunt în Bistriţa.
Iulia Bartha
