Bistrita, cel mai „fluid” oras

De serviciile taxiurilor te foloseşti numai în cazul în care vrei să faci turul oraşului pe cheltuiala proprie.

Surprizele se ţin în lanţ: treceri blocate, iar sensuri giratorii a la primarul Ovidiu Creţu. În aceste condiţii este mult mai ieftin şi sănătos atât pentru sănătatea ta mintală, cât şi pentru menţinerea condiţiei fizice să parcurgi distanţa dorită pe jos.

Cetăţeanul „turmentat”

Sensuri unice, întoarceri restricţionate pe principalele bulevarde, sensuri giratorii, nervi întinşi la maxim, de asta au parte zilnic şoferii bistriţeni. Deşi toate astea aveau menirea de a fluidiza traficul, efectul a fost tocmai invers. Şoferii stau mult mai mult la coadă la sensurile giratorii, riveranii sunt foarte nemulţumiţi că trebuie să ocolească jumătate de oraş pentru a ajunge acasă, iar clienţii taximetriştilor pot alege între ruta mai lungă sau cea mai lungă pentru a ajunge la destinaţie în condiţiile în care, spre exemplu, pe strada Alba Iulia se circulă pe sens unic dinspre Ioan Raţiu spre Ştefan Octavian Iosif. De asemenea, strada Toamnei s-a transformat în sens unic dinspre Ştefan Octavian Iosif spre Alexandru Odobescu. Strada Gheorghe Pop de Băseşti a devenit sens unic dinspre strada Petru Maior spre Panait Cerna. Aleea Privighetorilor, Strada Scurtă şi 1 Mai au devenit şi acestea străzi pe care se circulă într-un singur sens, strada Garoafei – sens unic dinspre Panait Cerna spre Pescarilor, strada Mărăşeşti sens unic dinspre Panait Cerna spre Garoafei, strada Mărăşti sens unic dinspre Garoafei spre Axente Sever, strada Pescarilor sens unic dinspre Garoafei spre Axente Sever, Aleea Clopoţeilor – sens unic de la intersecţia Garoafei până la Bulevardul Independentei şi lista poate continua.

Bicicleta, vehicul de viitor

Sensurile giratorii au apărut şi ele ca ciupercile după ploaie, fiind atâtea la număr, încât străbătând oraşul în maşină te ia cu ameţeală, mai ales dacă suferi de rău de maşină, dar şi pentru cei cu organism puternic s-a găsit o soluţie: vor mai fi amplasate cinci sensuri până la finele anului: două pe General Grigore Bălan (unul la Romsilva şi unul la bar Europa) şi două pe Calea Moldovei (unul la Piaţa de ruşi şi unul la Ambient).

Singura soluţie pentru a circula în condiţii optime şi a ajunge la destinaţie fără să fi nevoit să parcurgi întreg oraşul rămâne bicicleta, care probabil în condiţiile de trafic din Bistriţa va deveni un accesoriu util şi la modă pentru mulţi dintre locuitorii oraşului.

Wonderland-ul, tărâmul viitorului

După un trafic fluidizat urmează programul cel puţin futurist, proiectat în viziunea primarului în Zona pădurii Codrişor cu următoarele proiecte care mai de care deprinse parcă dintr-un film SF, tot după modelul Wonderland vizat a fi înfiinţat pe Dealul Ghinzii.

Acestea sunt:

1. Realizarea unor trasee amenajate pentru folosinţa pietonilor şi a bicicliştilor. Aceste trasee vor fi realizate din pământ stabilizat şi pietriş, şi vor avea pe parcursul lor platforme de odihnă de unde va putea fi admirat oraşul. Traseele vor fi iluminate pe parcursul nopţii şi mobilate cu bănci, panouri de informare-direcţionare şi coşuri de gunoi.

2. Realizarea unui traseu competiţional pentru probe ciclistice de «downhill» care va fi marcat special pentru evenimente sportive. Acest traseu se va amenaja în aşa fel încât să nu intersecteze circulaţiile pietonale şi ciclistice pentru amatori, urmând a fi utilizat numai cu ocazia organizării de competiţii.

3. Realizarea a patru pârtii pentru săniuţe, una de dimensiuni mai mari, dotată cu instalaţie de nocturnă şi trei mai mici. Pârtiile sunt amplasate pe versantul cu orientare nordică pentru a beneficia cât mai mult timp de zăpadă.

4. Realizarea pe zona de coamă a cinci terase-belvedere în consolă, pentru admirarea panoramei oraşului şi a unui turn-belvedere care să permită o panoramă largă, inclusiv în lungul văii râului Bistriţa, neobturată de vegetaţie.

5. Amenajarea unor platforme pentru picnic şi a unor zone pentru joacă în zona terenurilor de administrare silvică pe platoul de sub coama dealului.

6. Amplasarea a două panouri pentru escaladă pe versantul cu orientare sud a dealului.

7. Amplasarea unei dotări publice-restaurant/belvedere într-o zonă apropiată vârfului dealului.

8. Realizarea unei parcări amenajate peisager, în trepte, la extremitatea sudica a parcelei forestiere, care să servească vizitatorilor. Aceasta zonă va putea găzdui maxim o sută de autoturisme şi va fi realizată din pământ stabilizat şi pietriş. În zona parcării va fi amplasată o construcţie care va găzdui grupuri sanitare şi cişmele de apă, necesare activităţilor de agrement.

9. Realizarea unui drum forestier care să bordeze limita sudică a parcelei forestiere şi care să împiedice proprietarii vecini să acapareze zone din pădure prin mutarea gardurilor în adâncime.

10. Realizarea de plantaţii care să marcheze şi să întărească identitatea traseelor pietonale propuse.

Alte obiective în fază de proiect

Cred că nimeni nu contestă faptul că planul în sine sună foarte bine şi pe hârtie arată la fel de bine. Dar oraşul nostru ar avea multe alte priorităţi ca de exemplu reabilitarea clădirilor istorice, şi ne referim la cele aflat în patrimoniul municipalităţii, care ameninţă să se dărâme în orice clipă, chiar în capul trecătorilor, sau asfaltarea străzilor, care la fiecare mandat sunt luate în „proiect”, dar, culmea, şi următorul mandat le găseşte tot în acelaşi stadiu, adică aşa cum au fost. De asemenea, ar putea fi luat în seamă un alt obiectiv important pentru bistriţeni, înfiinţarea unui teatru municipal, pentru că este totuşi strigător la cer ca o reşedinţă de judeţ să nu aibă un teatru propriu.

Probabil, cândva, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat măcar o parte dintre acestea vor deveni realitate, deoarece Primăria Bistriţa a reuşit să depună o serie de proiecte pentru atragerea de fonduri europene, în valoare de 35 de milioane de euro – regenerarea urbană centrului istoric, reabilitarea şi modernizarea străzilor din zona centrală, reabilitarea parcului municipal şi a Centrului Cultural Municipal, consolidarea Centrului de artă tradiţională „Casa cu lei” şi a Centrului Comunitar pentru Tineret, precum şi amplasarea de camere de supraveghere în cadrul proiectului Sisteme de supraveghere în prevenirea criminalităţii în centrul istoric al municipiului. Acestea sunt doar câteva dintre proiectele primarului Ovidiu Creţu care au primit şi primul aviz din partea Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord – Vest.
În concluzie, ar fi mai nimerit ca municipalitatea să coboare mai mult cu picioarele pe pământ şi în loc de planuri futuriste să rezolve urgenţele oraşului.

 

Sanda Neamţiu