Continuăm seria dezvăluirilor cu privire la Parcul Industrial Bistrița Sud, care ani de zile a funcționat târâș-grăpiș până acum vreo 2 ani când a început să scoată cât de cât “capul” la lumini. Una peste alta, zona respectivă nu poate fi numită parc industrial, ci mai degrabă o nouă mini-zonă industrială, una palidă, a Bistriței, care a înghițit câteva milioane bune de euro.

Așa cum arătam într-o ediție recentă a Gazeta de Bistrița, Business Park Bistrița Sud SRL, firma al cărui asociat unic este Primăria Bistrița, a primit în administrare circa 21 de hectare și jumătate. Din această suprafață totală, 11 ha nu poate fi închiriată firmelor care ar dori să își desfășoare activitatea în incinta parcului industrial bistrițean. De ce? Fiindcă suprafața respectivă este practic un deal. Din suprafața totală a acestui deal, mai puțin de jumătate este suprafață plată, deci care ar putea fi închiriată, iar restul este pantă, astfel că accesul este aproape imposibil. De aici rezultă cât se poate de clar că, în loc să aibă parte de câștiguri de pe urma terenurilor închiriate, firma municipalității a înregistrat multe rateuri. Dar asta nu este singura problemă…

Cinci angajați, toți șefi

Astfel, după primul an de activitate, Business Park Bistrița Sud SRL a înregistrat pierderi de aproape 400.000 lei, la o cifră de afaceri de aproximativ 92.000 lei, iar datoriile s-au ridicat la circa 45.000 lei. Deși firma era doar la început și s-ar fi descurcat doar cu un personal puțin numeros având în vedere că obiectul de activitate viza administrarea imobilelor pe baza de comision sau contract, la finele lui 2016 apar înregistrați 4 angajați: un director executiv, un responsabil tehnic , un consilier juridic și un contabil/resurse umane. Potrivit raportului anual, la finele lui 2016, din suprafața totală a parcului, de aproape 21 ha, doar 2,43 ha erau ocupate de 3 microîntreprinderi, 7 întreprinderi mici și o întreprindere mijlocie, adică 11 “locatari”, iar administratorul de atunci al Business Park Bistrița Sud, Iulie Dumitru se lăuda că în perimetrul parcului a atras investiții de circa 10 milioane de euro și s-au create circa 400 de locuri de muncă.

Un an mai târziu, în 2017, au mai angajat o persoană, astfel că numărul angajaților a ajuns la 5. În condițiile în care, repetăm, în 2016, societatea a înregistrat pierderi. Potrivit surselor noastre, la acea vreme, din totalul încasărilor, cam jumătate din bani au mers pe salarii. Potrivit bilanțului contabil, anul 2017, cifra de afaceri înregistrată de SRL-ul Primăriei Bistrița a fost de peste 217.000 lei, iar pierderile s-au cifrat la circa 280.000 lei, în timp ce datoriile au crescut la aproape 460.000 lei. În ceea ce privește numărul locatarilor din parcul industrial, acesta a rămas neschimbat ca și la finele lui 2016.

Ajutorul de minimis, gură de oxigen

Anul 2018 se încheie cu doar 2 angajați, unul fiind actualul administrator al Business Park Bistrița SUD SRL, Ioan Magda. Ceilalți, cu Iulie Dumitru și-au dat demisia. În parcul industrial mai erau doar 8 locatari.

Cifra de afaceri raportată a fost de aproximativ 157.400 lei, iar pierderile înregistrate au scăzut de patru ori, la circa 70.000 lei, în timp ce datoriile se cifrau la 451.308 lei, sensibil mai mici decât în anul anterior.

Acest an a început însă și cu un ajutor de minimis în valoare totală de 400.000 lei, care a fost aprobat de Consiliul Local Bistrița în decembrie 2017, ajutor valabil pentru perioada 2018 – 2020.

Valoarea prevăzută pentru 2018 a fost de 100.000 lei, pentru 2019  – 130.000 lei, iar pentru 2020 – 170.000 lei.

Respectivul ajutor de minimis reprezenta de fapt scutirea de la plata impozitului/taxei pe clădiri şi a impozitului/taxei pe  teren aferente clădirilor şi terenurilor care fac parte din infrastructura parcului industrial bistrițean. În realitate, facilitățile fiscale s-au cifrat la finele lui 2020 la doar 288.000 lei.

În 2019, Business Park Bistrița SRL rămâne doar cu administratorul Magda, astfel că scad cheltuielile și mai mult, cel puțin cu salariile. Una peste alta, pierderile au scăzut la circa 54.000 lei, la o cifră de afaceri de aproximativ 133.000 lei. Anul este încheiat cu datorii de doar 19.826 lei. În acel an a crescut și numărul rezidenților la 12, care ocupau circa 3,6 ha din suprafața totală a parcului.

Începând cu anul 2020, lucrurile par să se îmbunătățească. Astfel în acel an, cifra de afaceri a crescut la aproape 300.000 lei, și este pentru prima dată când Business Park Bistrița SRL înregistrează profit, de peste 162.000 lei. Datoriile s-au cifrat la circa 33.500 lei.

Un an mai târziu, în 2021, cifra de afaceri a scăzut nițel, la circa 252.000 lei, profitul s-a micșorat la 92.650 lei, dar au scăzut și datoriile, la circa 25.300 lei.

În 2022, cifra de afaceri crește vertiginos la aproape 439.000 lei, iar profitul ajunge la peste 107.000 lei, în timp ce datoriile se cifrează la peste 119.000 lei. Tot în acel an numărul angajaților a crescut la 2, pe lângă administratorul Ioan Magda, fiind angajat nou în firmă, pe postul de director executiv, consilierul local Dan Ciobănică (Dumitru Daniel Ciobănică pe numele său din buletin), de la Partidul Verde. Un administrator și un director… fără alți subordonați… noaptea minții! Ca de altfel cum a fost și în perioada în care erau 5 angajați – toți șefi fără subordonați. Dar deh, funcțiile să trăiască!

Trebuie să precizăm că, la finele anului trecut, consilierii locali au mai aprobat un ajutor de minimis, pentru perioada 2024-2026, de aproximativ 400.000 lei.

Incubatorul a murit, trăiască incubatorul!

O zonă importantă a parcului industrial bistrițean pare să moară înainte de a se naște. Este vorba despre porțiunea care era dedicată incubatorului de afaceri. Suprafața alocată acestei zone însă a fost una insuficientă, după cum arăta fostul jurist al Business Park Bistrița SRL, Lucian Halostă, într-o ședință a Consiliului Local (în care de altfel au ieșit scântei între primarul de atunci al Bistriței, Ovidiu Crețu, și regretatul Ioan Peteleu, pe atunci consilier local liberal).

“Vă prezint succint câteva considerente în ce priveşte realizarea acestui incubator de afaceri. Prin Hotărârea consiliului local nr.109/13.08.2015 s-a dezmembrat suprafaţa de 1.400 mp care a fost transcrisă din proprietatea publică a municipiului Bistriţa, în proprietatea privată a municipiului Bistriţa. Astfel s-a constituit şi dreptul de superficie în favoarea societăţii administrator Business Park SRL Bistriţa în vederea realizării proiectului incubator de afaceri. Suprafaţa atribuită prin această hotărâre de consiliu local este insuficientă în acest moment, datorită configuraţiei terenului, frontul la stradă este prea îngust, de asemenea sunt retragerile stabilite de lege referitoare la amplasamentul construcţiei şi în imediata vecinătate este amplasată şi staţia de transformare electrică, care şi aceasta are o zonă de protecţie care trebuie respectată şi expres statuată în legislaţie.

Referitor la demararea acestui proiect, Incubatorul de afaceri, dorim să informăm consiliul local cu acest prilej, că s-a contractat elaborarea studiului de fezabilitate (n. r. – patru care s-au alocat circa 30.000 lei, iar pentru partea de proiectare au fost alocați în 2018 alți 245.000 lei) care conţine şi elementele de arhitectură, se lucrează la realizarea acestuia, va fi finalizat la sfârşitul lunii octombrie, astfel vom fi pregătiţi să accesăm sursa de finanţare care va fi la momentul respectiv publicată, şi evident, vom prezenta consiliului local conţinutul acestui studiu de fezabilitate.

Vă mai informăm şi asupra faptului că am vizitat câteva obiective incubator de afaceri, iar ultima vizită pe care am făcut-o la incubatorul de afaceri de la Sfântu Gheorghe, unde administratorul incubatorului de afaceri se confruntă cu o problemă referitoare la distanţa dintre Incubatorul de afaceri şi Parcul Industrial, astfel că firmele incubate în acest incubator foarte greu se desprind din locul respectiv, nu au acces la echipamente, nu au acces la maşinile şi tehnologia pe care le-ar putea avea în Parcul Industrial. Astfel, recomandarea mai multor administratori de incubatoare de afaceri este să fie locat în parcul industrial, astfel ca trecerea firmei incubate după perioada de 3 ani din incubatorul de afaceri în parcul industrial să se realizeze cu mai multă uşurinţă şi cu mai mută eficienţă. Evident că în cazul proiectului nostru, aşa cum o să urmeze să vă informăm şi să vă prezentăm odată cu finalizarea studiului de fezabilitate, am prevăzut şi o sală aferentă unde vor fi posibilităţi de construire de prototipuri, se doreşte interferarea industriilor în toate ramurile lor. Vă mai informez că Legea 102 a intrat în vigoare în 23.05.2016 referitoare la incubatoarele de afaceri şi ale cărei norme ar fi trebuit să fie elaborate, nu au fost elaborate. Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri a lansat în dezbatere publică un proiect de act normativ pentru completarea şi modificarea acestei legi. Oricum noi suntem pregătiţi să realizăm această investiţie, studiul de fezabilitate este în curs, lucrăm la asta şi vă asigurăm că depunem toate diligenţele necesare ca să fie un proiect de succes”, a spus la acea vreme consilierul juridic Lucian Halostă.

Cum incubatorul din parcul industrial a rămas la stadiu de poveste, actuala conducere a municipalității a decis să realizeze unul în altă locație, respectiv în cartierul Viișoara, astfel că a scos la licitație contractul pentru întocmirea documentațiilor necesare, contra sumei de 200.000 lei.

1 COMENTARIU

  1. Trebuie sa stii ce vrei. Incă din anul 2018 când Ioan Turc și-a lansat programul de guvernare locală pentru Bistrița acesta promitea printre altele redimensionarea Parcului Industrial de la Sărata, ca suprafață și utilități, racordarea acestuia la rețeaua de cale ferată și încurajarea localizării în parc a afacerilor inovative. După cum se stie, în anul 2015 imediat după inaugurarea Parcului Industrial (Business Park Bistriţa Sud SRL) , s-a discutat mult despre posibilitatea realizării unui “Incubator de afaceri” pe o suprafaţă de 1.400 mp.De asemenea, pe lânga incubatorul de afaceri se vorbea şi de o mică hală de producţie pentru prototipuri sau microproductie de serie mică, aceasta urmând a fi utilată cu banii incubatorului de afaceri. Intre timp, Parcul Industrial Bistrița Sud a devenit primul membru din România al rețelei internaționale de ateliere FabLab, de pe langă de cea mai importantă școală de tehnologie din lume, Massachusetts Institute of Technology (MIT), SUA.

    Astfel, un atelier FabLab trebuia să fie construit în viitorul incubator de afaceri din incinta Parcului Industrial, urmând ca acesta să fie acreditat de MIT. Din păcate, nu s-a realizat nimic din toate acestea.
    Acum se discută despre scoaterea la licitație a proiectării pentru parcul inteligent ”Bistrița IndustriaNova Hub” , de data asta într-o altă locație si anume pe locul fostului obor din cartierul Viișoara, în loc să fie mobilat asa cum se cuvine Parcului Industrial Bistriţa Sud de la Sărata, ceea ce ar contribui la revitalizarea lui.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.