Elevii s-ar putea sa nu beneficieze de laptele, cornul si mierea promise de Ministerul Educatiei, deoarece, pâna în prezent, în judetul nostru înca nu s-au ales furnizorii. Licitatiile sunt programate pentru sfârsitul acestei luni. Problema achizitionarii laptelui guvernamental este în sarcina Consiliului Judetean Bistrita Nasaud, care va organiza licitatia. Doua firme de lactate, din alte judete, vor participat la licitatia respectiva. Potrivit legislatiei în vigoare, pentru scoli trebuie lapte UHT, care are termen de valabilitate sase luni si nu pasteurizat. În ceea ce priveste produsele de panificatie au achizitionat caietul de sarcini 11 firme.
În judetul nostru nu functioneaza astfel de firme care sa produca lapte UHT. Organizarea licitatiei pentru lapte are loc pe 25 august, ora 9.00, când sunt depuse ofertele, iar în aceeasi zi sunt si deschise. Licitatia propriu-zisa este electronica, fiind programata pentru data de 1 septembrie, firma câstigatoare urmând sa furnizeze lapte, dar si iaurt sau brânza topita în proportie de 33 la suta. În privinta cornului, licitatia pentru produsele de panificatie a fost reprogramata pentru data de 9 septembrie, deoarece a fost depusa o contestatie care vizeaza documentatia de atribuire, cu referire directa la cerintele minime de calificare privind conditiile economico-financiare. În acest caz, depunerea ofertelor se va desfasura pe 2 septembrie, începând cu ora 9.00, deschiderea acestora urmând sa aiba loc o ora mai târziu.
Mierea între da si nu
Cu toate ca din 2008, numarul elevilor carora li se adreseaza programul “Cornul si laptele” aproape s-a dublat, fiind inclusi si copiii din clasele V-VII pentru aceasta gustare si legea pentru o alimentatie sanatoasa în scoli a intrat în vigoare înca de pe 2 iulie, programului nu i s-a acordat atentia necesara. Mai mult, din toamna, elevii din clasele I-IV vor primi si câte 60 de grame de miere de albine saptamânal, dar a ramas la nivel de propunere, la fel ca interzicerea vânzarii în scoli a dulciurilor si a mâncarurilor grase.
Inspectorul scolar general Mihai Muresan sustine ca la ora actuala se lucreaza totusi la modul de distribuire a mierii catre elevi. Legat de acest supliment, prefectul Ioan Szilagyi sustine ca înca nu exista niciun fel de act care sa reglementeze acest lucru.
Pericolul în curtea scolilor!
Nici produsele din programul „Cornul si laptele” nu mai corespund noilor limite admise de sare, zahar si grasimi impuse de Ministerului Sanatatii pentru scolari. Un exemplu este brânza topita care are multe grasimi si este prea sarata. Peste 40.000 de elevi primesc în fiecare zi gratuit de la stat un corn si 200 de grame lapte. Conform legii, o treime dintre ei au parte de brânza topita în loc de lapte. Cu noile limite impuse de legea fast food, nutritionistii avertizeaza ca brânza topita trebuie eliminata din meniul copiilor pentru ca are o sursa de sodiu destul de importanta, din cauza faptului ca pe lânga sare sortimentele de brânzeturi contin si aditivi alimentari, saruri de topire ce aduc un aport de sodiu si fosfor. Aceasta înseamna ca si cei care vor distribui în scoli de la toamna alimente din programul „Cornul si laptele” trebuie sa aiba buletine de analize. Producatorii care se prezinta la sfârsitul acestei luni la licitatiile pentru programul „Cornul si laptele” trebuie sa vina cu alimente care respecta limitele de 15 grame de zahar, 20 de grame de grasimi si 1,5 de grame de sare la 100 de grame de produs.
Brânza topita – pericol pentru cei mici
În Bistrita Nasaud distribuirea de brânza topita ar putea fi exculsa din programul „Cornul si laptele” din cauza continutului de aditivi alimentari. Directorul executiv al Oficiului pentru Protectia Consumatorului Bistrita Nasaud, Ileana Lorica Sut a tras un semnal de alarma cu privire la brânza topita pentru elevi. “Am mari rezerve cu privire la acest produs si la utilizarea lui ca echivalent pentru lapte, deoarece contine saruri de topire si având în vedere ca exista deja o lege care interzice produsele cu aditivi în scoli, recomand scoaterea lui din program”, a declarat Lorica Sut. Presedintele Consiliului Judetean, Liviu Rusu, a declarat ca va încerca sa contacteze furnizorii de produse lactate, astfel încât brânza topita sa fie exculsa din pachet, numai ca aceasta masura contravine legii, iar furnizorii nu pot fi obligati sa scoata brânza topita din program. Rusu a precizat ca institutia pe care o conduce va organiza licitatia pentru programul guvernamental „Cornul si laptele” abia la începutul lunii septembrie si ca este dispus sa modifice cerintele din caietul de sarcini, daca OJPC îl convinge ca aditivul folosit la fabricarea brânzei topite poate dauna sanatatii elevilor. În lege este prevazuta brânza topita ca echivalent al laptelui, scoaterea acesteia fiind posibila numai printr-o întelegere cu furnizorul. Directorul executiv al Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorului, Lorica Ileana Sut, atrage totusi atentia asupra faptului ca în multe unitati de învatamânt cornul si laptele au fost înlocuite cu branza topita si biscuiti, brânza topita fiind nociva pentru elevii claselor primare, deoarece contine aditivi alimentari. Lorica Sut a atras atentia Consiliului Judetean sa elimine pe cât posibil produsul, oferindu-le elevilor lapte. Acesta a precizat ca brânza topita se realizeaza cu ajutorul unor saruri care fac posibila topirea cu un aditiv acceptat de Ministerul Sanatatii Publice. Lorica Sut sustine ca înca de anul trecut autoritatile stiu ca exista acest aditiv si ca cercetarile vor decide daca este sau nu periculos pentru sanatatea copiilor. Pe de alta parte, directorul adjunct al Autoritatii de Sanatate Publica Bistrita-Nasaud (ASP BN), dr. Doina Petri, a anuntat ca institutia nu va mai autoriza niciun agent economic care sa vânda în incinta scolilor produse de tip fast-food sau altele care au fost interzise prin lege, dar în privinta magazinelor din apropierea scolilor nu poate lua decizii.
Lista neagra a alimentelor
Toate produsele vândute în incinta scolilor trebuie sa aiba buletine de analiza pe care va scrie clar câta sare, cât zahar si câte grasimi contin. Cei care nu au aceste documente ori vând alimente interzise se vor alege cu amenzi însemnate de pâna la 20.000 de lei.
15 grame de zahar, 1,5 grame de sare, 20 de grame de grasimi si nu mai mult de 300 de kilocalorii/portie – din toamna aceste cantitati se vor regasi pe fiecare buletin de analiza pe care trebuie sa îl aiba comerciantul pentru produsele vândute în incinta scolilor. Autoritatile se tem ca alimentele oprite vor deveni mai atractive decât cele permise. În plus, pe elev nu îl opreste nimeni sa vina de acasa cu punga de chipsuri în ghiozdan.
Miere din bugetul local
În ceea ce priveste mierea pentru elevi este un lucru pozitiv pentru micuti, dar negativ pentru primarii. Bugetele locale ale oraselor si comunelor din judetul nostru vor primi de la Ministerul Educatiei aproximativ 390.000 lei. Din acesti bani, primariile ar trebui sa asigure un supliment nutritiv pentru prescolari si copiii din clasele primare, de 60 de grame de miere. Elevii din clasele I-IV precum si copiii de gradinita vor primi pe lânga obisnuitul corn cu lapte si 60 de grame de miere.
Proiectul actului normativ prevede ca Ministerul Educatiei Cercetarii si Tineretului sa transfere în acest sens bani bugetelor locale din municipii, orase si comune. Mierea ar trebui distribuita începând cu anul scolar 2008-2009. Programul, pe lânga asigurarea unui minim nutritiv necesar, are menirea de a stimula elevii care sunt dezavantajati din punct de vedere social si ar putea împiedica abandonul scolar. În judetul Bistrita-Nasaud învata aproximativ 15.000 de elevi în clasele I-IV. Saptamânal, necesarul de miere ar fi de 900 kg de miere, iar într-un an scolar, de 31,5 tone.
Aurelia Moldovan
