„Beverly” Bistriţa Hills, în paragină

La 50 de metri după ce treci Podul Jelnei, la dreapta, se intră pe str. Tabără, iar după circa 1,5 km, din care o bună parte prin pădurea Codrişor, se ajunge pe domeniul Bistriţa Hills, sau pe ceea ce s-a vrut să fie un fel de Beverly Hills de Bistriţa, aflat în prezent într-o stare avansată de ruină. Dezvoltatorul imobiliar, Septimiu Ricardo Jigmond, iniţiatorul acestui proiect, a fost condamnat de ÎCCJ după un proces maraton finalizat în 2014, la 6 ani şi 8 luni de închisoare, după ce iniţial fusese condamnat la 14 ani de închisoare, pentru înşelăciune şi spălare de bani, într-un dosar instrumentat de DNA Cluj.

Septimiu Ricardo Jigmond, cu un tată fost lucrător la Oficiul Judeţean de Turism, este un produs tipic al generaţiei de după 1989. Dinamic, cu idei, dornic de îmbogăţire rapidă şi prin metode care nu au ţinut întodeauna de respectarea legilor. Iar rezultatul a fost unul previzibil, aproape 1,3 milioane euro, sumă cu care a înşelat doi cetăţeni britanici, sunt „îngropaţi” în coasta pădurii Codrişor, într-un proiect care s-a vrut de de vis, dar a devenit o ruină la propriu, în timp ce Ricardo stă„ascuns” pentru o perioadă apreciabilă de timp în spatele gratiilor.

S-a dorit a fi un cartier de lux al Bistriţei

Bistriţa Hills s-a dorit a fi un cartier de lux, exclusivist, construit într-un intrând al Pădurii Codrişor, cu o privelişte unică a părţii de jos a municipiului Bistriţa.

Viitorul cartier “Bistriţa Hills„ a fost probabil în viziunea lui Septimiu Ricardo Jigmond o copie în miniatură al opulentului Beverly Hills american. El urma să fie un ansamblu rezidenţial de vile, cu design arhitectural modern, complet diferit cu ce s-a construit până în acel moment la Bistriţa şi nu numai. Vilele respective, 75 la număr în final, urmau să dispună de o calitate deosebită a finisajelor, dotări de ultimă oră, alături de sisteme de încălzire ecologică şi mai presus de orice pentru viitorii locatari o zonă de o frumuseţe deosebită, un veritabil colţ de rai şi mai ales de o panorama deosebită asupra oraşului.

”Beverly” (Bistriţa) Hills, în prezent în paragină, se află la 1,5 km de municipiul Bistriţa. Accesul este la 50 metri după tranversarea podului Jelnei, la dreapta pe strada Tabără, cu trecere prin fosta livadă a CAP-ului Bistriţa şi prin pădurea Codrişor. Proiectul propunea pentru cei interesaţi, două tipuri de vile cu arhitectură unică, la alegere. Fiecare vilă a fost proiectată pentru a maximiza spaţiul exterior aflat în imediata apropiere a pădurii. Structura unei vile era de 2-3 dormitoare, cu dulapuri de tip dressing şi băi încorporate cu vană şi du, hidromasaj, plus mobilier, chivetă.

De asemenea, bucătăria urma să fie mobilată ultramodern, inclusiv plită de gătit, hotă, cuptor, frigider, maşină de spălat, iar sufrageria dispunea de aer condiţionat. Din dotarea unei vilei mai urma să facă parte un garaj, plus o parcare, alei de acces pavate, amenajări florale, spaţiu verde. De asemenea o vilă din Bistriţa Hills ar fi trebuit să dispună  de centrală termică, energie alternativă, respectiv panouri solare. Proiectul s-a dorit în final un ansamblu de vile complet dotate, la cheie, cu panoramă asupra oraşul Bistriţa, având ca şi caracter final crearea unei noi urbanizaţii în stil occidental.

Intrarea în Bistriţa Hills urma să se facă direct din Pădurea Codrişor printr-o poartă metalică, automatizată. Aceasta are plasată încă pe unul din stâlpi o emblemă personalizată, cu inscripţia BISTRITA HILLS, precum şi un număr de taxi , iar pe celălalt stâlp, o inscripţie de culoare roşie, cu litere mari, ACCES INTERZIS, PROPRIETATE PRIVATĂ.

Aceasta a fost intenţia, lăudabilă, un proiect nemaiîntâlnit în România, dar timpul, viaţa au urmat un alt curs, dezastruos pentru Septimiu Ricardo Jigmond şi proiectul lui, o întreaga zonă în paragină, supusă distrugerii ireversibile a timpului. Poarta de la intrare este în picioare încă, cabluri electrice smulse şi un drum pietruit năpădit de iarbă uscată, este prima imagine dezolantă care sare în ochii unui eventual vizitator. Vegetaţie crescută peste tot, începe încet, încet, să acopere tot ce s-a construit.

Paragină totală

Din cele 75 de vile din proiect, au fost ridicate doar trei, una dintre acestea, dispusă central, terminată şi mobiliată. A fost cea în care a locuit o perioadă de timp Septimiu Ricardo Jigmond, împreună cu familia. Prin geamurile mari se văd împrăştiate peste tot jucării de copii, diferite ustensile casnice lăsate la îndemână, ca şi când cineva a ieşit pentru scurt timp şi trebuia să se întoarcă imediat. În jurul clădirii, împrăştiaţi prin vegetaţia uscată, se află mai mulţi stupi de albine, de culoare albastră, fără viaţă, lăsaţi la voia întîmplării. În apropiere, în parcarea din imediata vecinătate se găsesc parcate trei autoturisme, cu cauciucurile dezumflate, din care rugina începe să mănânce încet.

Vis-a-vis de vila principală se mai află două vile, cu geamuri şi uşi, într-un stadiu de finisare avansată. La circa două sute de metri, chiar la marginea Pădurii Codrişor, în apropierea intrării pe domeniu, se mai află o vilă, fără geamuri şi uşi, parţial terminată, iar în continuare, la marginea pădurii, se află amplasamentele, plăcile turnate ale altor trei vile.Mai sus, unde pădurea înconjoară domeniul se află scheletul de metal al unei alte construcţii.

Pentru fixarea terenului au fost construite ziduri de sprijin, lucrări de canalizare, trasate alei, toate fiind năpădite de vegetaţie. Acum toată zona seamănă cu o aşezare părăsită în grabă, de spaima producerii iminente a unei catastrofe.

Dosar instrumentat de procurorul Irimie

Rămâne un mare mister faptul că dosarul şi faptele pentru care a fost cercetat şi condamnat Septimiu Ricardo Jigmond, un întreprinzător privat, au fost instrumentat de DNA, având în vedere că instituţia în cauză nu are competenţe pe infracţiuni de înşelăciune şi spălare de bani dacă nu au o legătură directă cu fapte de corupţie.

Urmărirea penală a fost instrumentată de către celebrul procuror Ioan Irimie din cadrul DNA Cluj, candidat la un moment dat la funcţia de şef al DNA, propus de Mona Pivniceru.

Procurorul Ioan Irimie mai este cunoscut bistriţenilor pentru instrumnentarea dosarului privind cumpărarea unui loc de parlamentar la fostul PP-DD Bistriţa-Năsăud, un flagrant ratat şi o sumă de bani în euro, dispăruţi fără urmă, Unul din rolurile pricipale a acestei scenete de doi bani, a fost jucat de un personaj celebru al Bistriţei şi etern candidat la o funcţie aleasă, Lucian Ungur, cablat ca un stâlp de telefonie mobilă.

Înşelăciune de pe un milion de euro

Un comunicat al DNA-Serviciul Teritorial Cluj din 3 mai 2008, arăta faptul că SEPTIMIU RICARDO JIGMOND, asociat şi administrator la SC UnivversalDevelopments SRL Bistriţa, a fost trimis în judecată pentru „înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată,ascunderea adevăratei naturi a proprietăţii bunurilor, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni (spălare a banilor), în formă continuată.

De asemenea a fost trimisă în judecată şi SC UNIVVERSAL DEVELOPMENTS SRL BISTRIŢA, exact pentru aceleaşi acuzaţii.

Redăm pe scurt „povestea” faptelor comise de Septimiu Ricardo Jigmond, aş cum era descrisă în viziunea procurorilor DNA Cluj.

În perioada aprilie – mai 2007, acesta a indus în eroare doi cetăţeni englezi, David Morley şi Jane Margaret Reason cu privire la calitatea acestora de acţionari majoritari la S.C. UnivversalDevelopments S.R.L, pe care a înregistrat-o la ORC/Tribunalul Bistriţa-Năsăud pe baza unei procure special şi a declaraţiilor celor doi cetăţeni englezi. Între 19 aprilie 2007 şi 10 iulie 2008, aceştia au avut reprezentarea falsă că sunt acţionari în firma în cauză şi ca urmare a acestui lucru i-au remis lui Septimiu Ricardo Jigmond, atât în contul personal cât şi în contul firmei suma totală de 1.263.755 euro, fiind convinşi că sumele de bani au fost folosite pentru realizarea proiectului imobliar ”Bistriţa Hills”. De fapt chiar aşa a şi fost.

În perioada 19 aprilie – 4 decembrie 2008, Septimiu Ricardo Jigmond a introdus în circuitul economic suma de bani încasată de la părţile vătămate, ascunzând adevărata natură a provenienţei acesteia.
În vederea recuperării pagubei create, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unor bunuri mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor Jigmond Septimiu Ricardo şi S.C. UnivversalDevelopments S.R.L.

Prima instanţă l-a condamnat la 14 de de puşcărie. În final a luat doar aproape 7 ani

Judecarea cauzei privind faptele de care a fost acuzat Jigmond a fost o adevărată odisee. Cauza şi pronunţarea sentinţei a fost amânată de 15 ori, prima sentinţă pe fond survenind în 2012.

Pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi spălare de bani, Septimiu Ricardo Jigmond a fost condamnat iniţial, la fond, atât la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, cât şi la Curtea de Apel Cluj, la 14 ani, respective 7 ani, fiind obligat să execute pedeapsa cea mai grea, 14 ani de închisoare.

De asemenea, in calitate de administrator al Societatii Comerciale UnivversalDevelopments SRL acesta a fost nevoit sa achite o amendă in valoare de 300.000 de lei, confiscându-i-se şi echivalentul în lei a sumei de 1,2 milioane de euro. Suma confiscată va ajunge la englezii pe care Jigmond i-a inşelat: 627.000 de euro la Margaret Jane Reason şi 635.000 de euro la David Morly.

Sentinţa finală a fost pronunţată în data de 26 iunie 2014, când ÎCCJ prin decizia nr.2174/2014 în dosarul 1877/112/2011, a desfiinaţat deciziile Trbunalului Bistriţa-Năsăud şi a Curţii de Apel Cluj şi rejudecând cauza la condamnat pe Septimiu Ricardo Jigmond la 6 ani şi 8 luni de închisoare cu executare.