Biroul Electoral Județean Bistrița-Năsăud (BEJ BN) a interpretat greșit textul de lege cu privire la posibilitatea de schimbare a candidaților propuși de partide să intre în cursa electorală, este concluzia la care au ajuns atât Tribunalul Bistrița-Năsăud, cât și Curtea de Apel Cluj, în dosarul în care Forța Dreptei a contestat în instanță respingerea cererii de retragere a unei candidate de pe lista pentru Camera Deputaților și înlocuirea acesteia cu alta, precum și schimbarea poziţiilor candidaților pe lista pentru Senat.
Așa cum se știe deja, Forța Dreptei intră în cursa electorală pentru Camera Deputaților cu fosta liberală Diana Morar în fruntea listei, iar la Senat cu Caius Cârcu. Cei doi i-au înlocuit pe medicul legist Lucian Pintea, respectiv pe Augustin-Florinel Filipoiu, contabil de meserie, aceștia coborând pe poziția secundă pe liste.
Listele inițiale cu candidații Forța Dreptei pentru parlamentare au fost depuse în data de 17 octombrie, însă câteva ore mai târziu, în aceeași zi, au fost modificate. Deși legea permite, atât timp cât modificările survin până în ultima zi prevăzută de lege de depunere a candidaturilor, Biroul Electoral Județean Bistrița-Năsăud a respins solicitările de modificare a candidaturilor.
Forța Dreptei a contestat decizia în instanță, unde atât la Tribunalul Bistrița-Năsăud, cât și la Curtea de Apel Cluj, i s-a dat dreptate, dovedindu-se astfel că BEJ BN a interpretat greșit prevederile legale.
În ziua în care Curtea de Apel Cluj a pronunțat sentința definitivă, BEJ BN a admis cererile de renunțare la candidatură depuse Lucian Pintea și Augustin Filipoiu în ziua în care Tribunalul Bistrița-Năsăud a pronunțat prima sentință în cauză.
Art. 58, alin 5 din Legea 208/2015 prevede că: „Competitorii electorali pot retrage propunerea de candidaturi și pot depune o altă astfel de propunere până la data-limită de depunere a candidaturilor. Retragerea candidaturilor se face printr-o cerere semnată de aceleași persoane care semnează propunerea de candidatură„.
Forța Dreptei: Formalism excesiv prin adăugare la lege și limitare nejustificată a drepturilor competitorilor electorali
Concret, atunci când a respins retragerea candidatei Ionica Țugui de pe lista Forța Dreptei și înlocuirea acesteia cu Diana Morar, BEJ BN a susținut că formațiunea politică trebuia să depună încă o dată toate documentele prevăzute de lege pentru toți candidații, ca și cum ar fi fost retrasă lista inițială și schimbați toți candidații, nu unul. Culmea este că și pentru schimbarea pozițiilor pe lista pentru Senat, unde candidații au fost aceiași, BEJ BN a respins solicitarea.
În contestația depusă la Tribunalul Bistrița-Năsăud, reprezentanții Forța Dreptei au solicitat instanței să constate că legea nu face distincţie între retragerea unei propuneri de candidatură, aşadar, individuală, şi retragerea întregii propuneri de candidaturi, şi nici nu restricţionează expres această posibilitate, prin urmare, în absenţa unei prohibiţii explicite, retragerea unei singure candidaturi este permisă.
“Conform adagiului latin «Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemits» (acolo unde legea nu distinge, nici noi nu trebuie să distingem), interpretarea normelor juridice trebuie să se bazeze strict pe textul legii, fără adăugiri sau distincţii care nu sunt explicit exprimate. Acest principiu este esenţial în analiza posibilităţii de retragere a unei singure candidaturi conform articolului 58 alin. (5) din Legea 208/2015.
Raportat la considerentele pe care le-au expus în scris, care vor rezulta în urma analizei comparative a noţiunilor de «propunere de candidaturi», «propunere de candidatură» şi «listă de candidaţi», a solicitat instanţei să ia act de clarificarea procedurilor legale şi a condiţiilor necesare pentru retragerea unei propuneri iniţiale de candidatură şi înlocuirea acesteia cu o nouă propunere de candidatură, subliniind astfel capacitatea de adaptare a sistemului electoral, în conformitate cu principiile naţionale, europene şi internaţionale în materie electorală.
Pentru o interpretare detaliată şi riguroasă a articolului 58 alin. (5) din Legea 208/2015, se impune o analiză aprofundată a textului legal şi a intenţiei legiuitorului, folosindu-se metodele de interpretare legală recunoscute în dreptul românesc, reglementate atât de Codul civil, cât şi de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, cu modificările şi completările ulterioare.
Începând cu interpretarea literală a prevederii legale în discuţie, analiza evidenţiază în teza iniţială utilizarea pluralului, care, în aprecierea subscrisului, sugerează posibilitatea re tragerii mai multor candidaturi. Mai mult, menţiunea din cuprinsul tezei finale, respectiv „aceleaşi persoane care semnează propunerea de candidatură”, aşadar, la singular, subliniază faptul că legislaţia acordă atenţie şi la individualitatea fiecărei candidaturi, ceea ce conduce la interpretarea că se poate retrage o singură candidatură dintr-o propunere de candidaturi.
În continuare, aplicând metoda sistematică de interpretare a legii, apreciem că, din perspectiva ansamblului sistemului legal în care se înscrie dispoziţia legală în discuţie, intenţia legiuitorului este de a asigura flexibilitate şi eficienţă în managementul candidaturilor şi a procedurilor electorale.
Faptul că legea permite retragerea unei candidaturi printr-o cerere specifică indica o voinţă de a oferi competitorilor electorali posibilitatea de a reconfigura opţiunile electorale fără a afecta întreaga structură a propunerii iniţiale (…)
Scopul fundamental al reglementărilor electorale este de a facilita un proces electoral corect şi competitiv, permiţând exprimarea voinţei electoratului în cel mai eficient mod posibil. Permiterea retragerii individuale a unei propuneri de candidatură, şi nu a propunerii de candidaturi în ansamblu, serveşte acest scop prin asigurarea că doar candidaţii care sunt în continuare relevanţi şi acceptaţi de competitorul electoral care i-a nominalizat rămân în cursa electorală. Această flexibilitate este esenţială pentru adaptarea la schimbările de ultim moment în preferinţele electoratului sau în strategiile celor care participă în alegeri.
Considerând realităţile practice ale proceselor electorale, capacitatea de a retrage candidaturi individuale fără a afecta întreaga listă poate evita situaţii în care retrageri forţate ale întregii liste ar putea destabiliza procesul electoral şi ar putea reduce opţiunile electorale ale votanţilor. (…)
Biroul Electoral, în pretinsa încercare de a aplica strict dispoziţiile legii, a ajuns, în mod eronat, la o interpretare restrictivă a articolului 58 alin. (5) din Legea nr. 208/2015, ceea ce a condus la un formalism excesiv. Acest lucru s-a realizat prin adăugarea la lege şi prin limitarea nejustificată a drepturilor competitorilor electorali”, a reținut instanța din cererea de chemare în judecată depusă de Forța Dreptei.
Totodată, reprezentanții formațiunii politice condusă de Ludovic Orban au mai arătat că Biroul Electoral a interpretat că retragerea unei candidaturi implică necesarmente retragerea întregii propuneri de candidaţi.
Această interpretare restrictivă introduce o distincţie care nu este prevăzută în mod explicit de lege şi contravine scopului legii. Articolul 58 alin. (5) permite retragerea unei candidaturi fără a impune în mod clar şi obligatoriu retragerea întregii propuneri de candidaturi. Prin urmare, impunerea acestei condiţii suplimentare poate fi considerată o adăugare la lege şi o depăşire a atribuţiilor Biroului Electoral, care nu are prerogativa de a crea noi restricţii sau condiţii în afara celor stabilite de legiuitor.
Prin această abordare, Biroul Electoral a substituit în mod implicit voinţa legiuitorului, restrângând opţiunile competitorilor electorali dincolo de ceea ce legea prevede. în loc să permită retragerea unei singure candidaturi şi înlocuirea acesteia, cum permite legea, Biroul a introdus o condiţie suplimentară (retragerea întregii propuneri de candidaturi), ceea ce constituie un exemplu clasic de formalism excesiv. Această situaţie este în contradicţie cu principiul interpretării legii în favoarea accesului la drepturi, care subliniază faptul că orice restricţie trebuie să fie expres prevăzută de lege.
Un alt aspect important este faptul că Biroul a ignorat scopul legii, care este de a asigura un proces electoral flexibil şi echitabil. Legiuitorul a intenţionat să ofere competitorilor electorali libertatea de a ajusta listele de candidaţi, atât timp cât acestea respectă termenele stabilite de lege.
Interpretarea restrictivă a Biroului contravine acestui obiectiv şi afectează eficienţa administrativă, obligând competitorii să retragă întreaga propunere de candidaturi în loc de a permite modificări punctuale, ceea ce îngreunează inutil procesul electoral.
Prin aplicarea acestei interpretări, Biroul nu doar că a creat o sarcină nejustificată pentru partide, dar a şi afectat strategia şi autonomia electorală a competitorilor. Legea nu prevede retragerea întregii propuneri de candidaturi ca o condiţie obligatorie pentru modificarea unui singur candidat, iar adăugarea acestei cerinţe este nejustificată.
Tribunalul BN: Interpretarea restrictivă a legii a condus la restrângerea dreptului de modificare a propunerilor de candidaturi
La final, Tribunalul Bistrița-Năsăud a ajuns la concluzia că BEJ BN nu a procedat corect atunci când a respins solicitarea depusă de Forța Dreptei.
“Potrivit disp. art. 58 alin. 5 din Legea nr. 208/2015, competitorii electorali pot retrage propunerea de candidaturi şi pot depune o altă astfel de propunere până la data-limită de depunere a candidaturilor. Retragerea candidaturilor se face printr-o cerere semnată de aceleaşi persoane care semnează propunerea de candidatură.
Instanţa constată că acest text legal dă posibilitatea competitorilor electorali de a modifica propunerile de candidaturi în termenul-limită prevăzut de lege pentru depunerea candidaturilor, prin retragerea propunerilor de candidaturi iniţiale şi depunerea noilor propuneri de candidaturi.
Instanţa constată că cererea formulată de contestatoarea Forţa Dreptei reprezintă o cerere de modificare a propunerilor de candidaturi iniţiale, prin retragerea propunerilor de candidaturi iniţiale şi depunerea noilor propuneri de candidaturi, în condiţiile în care în cuprinsul cererii s-a indicat temeiul legal ca fiind art. 58 alin. 5 din Legea nr. 208/2015, s-a menţionat că se doreşte modificarea propunerilor de candidaturi iniţiale pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ceea ce echivalează cu o retragere a lor, şi s-au depus noile propuneri de candidaturi atât pentru Camera Deputaţilor, cât şi pentru Senat, interpretarea restrictivă atât a dispoziţiilor legale, cât şi a cererii depuse, fără a se avea în vedere voinţa exprimată prin această cerere şi finalitatea ei, conducând la restrângerea dreptului contestatoarei de modificare a propunerilor de candidaturi în temeiul art. 58 alin. 5 din Legea nr. 208/2015, cu toate că a formulat o cerere în acest sens în termenul prevăzut de lege şi a depus toate actele necesare unor asemenea modificări.
Prin urmare, respingerea cererii contestatoarei depuse în termenul-limită prevăzut de lege pentru depunerea candidaturilor, înregistrată la Biroul Electoral de Circumscripţie Judeţeană nr. 6 Bistriţa-Năsăud sub nr. 115/17.10.2024, pe considerentul că nu s-a formulat o cerere de retragere a candidaturilor iniţiale, nu este întemeiată”, se arată în motivarea instanţei bistrițene.
CA Cluj: Textul legal permite modificarea listei iniţiale de candidaturi
Cum hotărârea instanței nu a fost definitivă, BEJ BN a formulat apel, astfel că dosarul a ajuns la Curtea de Apel Cluj, unde a cerut modificarea în tot a sentinţei apelate, în sensul respingerii contestaţiei formulată de Forţa Dreptei, întrucât „instanţa de fond a interpretat şi aplicat în mod netemeinic dispoziţiile art.59 alin.5 din legea nr.208/2015, referitoare la retragerea propuneri de candidatură”.
“Propunerea de candidatură este reglementată de art.53 din Legea nr.208/2015 şi cuprinde pe lângă listele de candidaţi, copii ale actelor de identitate ale candidaţilor, exemplare originale şi copii ale declaraţiilor de acceptare candidatură, exemplare ale declaraţiilor de avere şi interese, declaraţii de apartenenţă sau neapartenenţa la securitate ca poliţie politică. În cazul de faţă, contestatorul a depus doar o nouă lista de candidaţi şi declaraţiile prevăzute de art. 53 alin. l lit. b, c, d, e din legea nr.208/2015, doar cu privire la candidatul Morar Olivia Diana, astfel că nu ne aflăm în prezenţa unei noi propuneri de candidatură pentru simplul motiv că nu erau depuse pentru ceilalţi candidaţi de pe lista de candidaţi declaraţiile prevăzute de art. 53 alin. l lit. b, c, d, e din Legea nr.208/2015. În momentul retragerii propunerii de candidatură, toate cele 4 dosare aferente propunerii de candidatură se restituie deponentului şi acesta depune o nouă propunere de candidatură, ce conţine cele 4 dosare prevăzute de art.53, fapt ce nu s-a întâmplat în cauză. În cazul de faţă, contestatorul nu a retras propunerea iniţială de candidatură, ci a modificat propunerea iniţială de candidatură cu privire doar la un candidat, sens în care nu se poate reţine că suntem în prezenţa unei retrageri propunere de candidatură”, a arătat BEJ BN la Curtea de Apel Cluj.
Judecătorii clujeni, ca și colegii lor de la Bistrița, au ajuns însă la concluzia că BEJ BN a interpretat greșit prevederile legii, astfel că Forța Dreptei avea tot dreptul să retragă un candidat de pe listă și să îl înlocuiască cu altul, sau să schimbe pozițiile candidaților de pe liste, atât timp cât a făcut-o în termenul legal.
“Indeniabil, textul legal supus analizei permite modificarea listei iniţiale de candidaturi, prin operaţiunile de retragere a unei candidaturi în scopul formulării unei noi propuneri de candidatură.
În contextul în care modificarea propusă nu a vizat decât o singură candidatură, menţinându-se toate celelalte candidaturi, s-au ataşat înscrisurile expres prevăzute de art. 53 din legea nr. 208/2015, doar în privinţa persoanei, propuse pentru noua candidatură.
Esenţială, în cauză se dovedeşte a fi îndeplinirea cerinţelor legale de către toate persoanele aflate pe listele cu candidaţi, împrejurare care prevalează în raport de constatarea faptică adusă în discuţie de apelant privind nerestituirea dosarelor aferente propunerilor de candidatură, pentru a se genera posibilitatea redepunerii acestora, în varianta nou propusă.
Sintetizând, în concordanţă cu abordarea primei instanţe, Curtea apreciază că raţiunea de edictare a prevederilor art. 58 alin. 5 din legea nr. 208/2015, permite modificarea propunerilor iniţiale de candidatură, prin metoda expres indicată. Având în vedere argumentele de fapt şi de drept în precedent expuse, Curtea va respinge apelul promovat conform dispozitivului prezentei”, au subliniat judecătorii Curții de Apel Cluj, în motivarea sentinței.
