Batalia pentru venitul minim garantat, sustinuta de Tintean

Răspunsul a fost primit de deputatul bistriţean săptămâna trecută, însă acesta nu l-a mulţumit pe fostul director al Finanţelor Publice din Bistriţa-Năsăud, care a catalogat replica lui Sârbu ca fiind evazivă şi paralelă cu esenţa întrebării.

Nemulţumit de venit şi de răspunsuri

Deputatul Ioan Ţintean a adresat, în cursul lunii februarie, o întrebare ministrului Muncii, Marian Sârbu referitoare la venitul minim garantat, însă răspunsul dat de ministrul nu l-a mulţumit pe liberal. Acesta consideră că răspunsul este unul evaziv şi nu s-au precizat ce soluţii pot fi găsite pentru ajutorarea cetăţenilor cu venituri mici.

Dorinţa deputatului bistriţean era aceea de a afla ce soluţii are Guvernul Boc pentru persoanele în vârstă din zonele montane necooperativizate, care nu mai au putere de muncă şi nu au nici pensie, nici ajutor social.

Aceste persoane, după părerea celui care a ridicat problema aceasta, nu au contribuit la niciun fond de pensii, nefiind angajaţi ai nici unui sistem de stat sau cooperativizat, dar care au contribuit ani la rând la fondul de stat cu produse prin sistemul de achiziţii, iar acest lucru nu este luat în seamă.

Răspunsul ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

În răspunsul dat lui Ţintean de către ministru s-a observat faptul că, acesta din urmă s-a axat pe faptul că Guvernul acordă ajutoare sociale care să asigure tuturor cetăţenilor ţării un venit minim necesar realizării nevoilor de bază ale familiei.

Analizând situaţia actuală în paralel cu cea de anul trecut, se poate trece în revistă faptul că au beneficiat de ajutor social un număr mediu lunar de 280.000 de familii şi persoane singure, numărul menţinându-se şi pentru primele luni ale anului 2009. Dintre aceste persoane, o parte este reprezentată de persoane vârstnice, singure, care nu beneficiază de pensie şi care nu mai pot realiza venituri.
Criteriile de acordare a venitului minim garantat, în opinia ministrului, ţin cont de situaţia reală a familiei sau a persoanei singure, fiind luate în considerare numai acele bunuri mobile şi imobile care exced minimul necesar unui trai decent.
Acesta susţine de asemenea faptul că reducerea sărăciei a fost şi este un obiectiv major al Guvernului cuprins în Programul de Guvernare, fiind puse în practică mai multe măsuri care să conducă la prevenirea marginalizării sociale şi în acest context, vor fi reanalizate criteriile de acordare, pentru o mai bună distribuire a acestui tip de sprijin.

Problematica venitului minim garantat

Guvernul a înăsprit condiţiile de acordare a venitului minim garantat, urmând a stabili şi o listă de bunuri minime şi de venituri suplimentare obţinute din diferite surse, în funcţie de care se va decide acordarea acestui drept pentru fiecare familie.
Puţine persoane ştiu că, în cazul în care banii care le intră lunar în casă sunt mai puţini decât venitul minim garantat, pot beneficia de ajutor social.

Ţăranii săraci

Chiar dacă în urmă cu mai multă vreme pensiile agricultorilor s-au dublat, veniturile lor nu sunt deloc de invidiat. Printre ei sunt persoane care au cele mai mici venituri, provenite din pensie. În urma unei statistici s-a constatat faptul că multe sute de bătrâni au pensie sau indemnizaţie sub 50 de lei, din care majoritatea mai primesc şi un ajutor social ori au animale sau teren agricol.

Ceea ce nu se vede însă, e faptul că mulţi dintre ei, chiar dacă au pământ, nu dispun de forţă şi mijloacele necesare pentru a-l lucra. Ei trebuie să se descurce în fiecare lună cu doar 30 sau 40 de lei. Unii primesc chiar 4 lei sau 7 lei.

Dincolo de faptul că nu au acumulat vechime în muncă, deci nu au cotizat la sistemul public de pensii, este cert că bătrânii în cauză nu pot trăi cu un venit de 4 sau 7 lei.

Legislaţia nu ajută

Ministrul Muncii susţine faptul că potrivit prevederilor Programului de Guvernare şi ale Programului Legislativ al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale se are în vedere modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat şi că, în acest context, vor fi reanalizate criteriile acordate, pentru o mai bună distribuire, a acestui tip de sprijin, fiind avute în vedere în mod special persoanele vârstnice care nu au calitatea de pensionari.

Bătrâni fără nici un venit

Pensiile nu vor atinge prea curând un nivel rezonabil datorită numărului copleşitor de mare al persoanelor asistate.

Nivelul de trai nu este atât de dependent de creşterea economică precum ar putea să pară la prima vedere. Durata şi ritmul creşterii economice situează România pe locul al doilea între ţările membre ale UE.
Economia creşte însă mai ales în sau în preajma aşezărilor urbane. Sărăcia de diferite grade din România se concentrează mai ales la ţară, acolo unde procentul populaţiei active a scăzut drastic datorită exodului persoanelor în putere spre Occident şi datorită unei rate ridicate a populaţiei vârstnice.

Ţăranul, astăzi, rămâne o mare necunoscută a societăţii româneşti, membră a Uniunii Europene, poate chiar una dintre cele mai mari.

Situaţia rămâne astfel destul de gravă, guvernele se schimbă, deputaţii şi ei, interesele unora primează în faţa bunăvoinţei altora, iar acelor nevoiaşi care au fost luaţi în seamă în discuţia tumultuoasă dintre cei doi oameni politici, le rămâne doar credinţa în mai bine, speranţa şi răbdarea, fie ea chiar întinsă la maximum.

Mihnea Cetaş