Bataie electorala pentru „premierul” Iohannis

Klaus Iohannis a acceptat propunerea PSD şi a PNL de a deveni premier, în cazul în care Mircea Geoană va câştiga alegerile prezidenţiale.
Traian Băsescu s-a întâlnit şi el cu primarul Sibiului
Iohannis spune că nu va părăsi „barca” social-democraţilor pentru a trece în „ograda” PDL

Gazeta de Cluj vă prezenta în numărul trecut poziţia oamenilor politici vizavi de posibilitatea ca Traian Băsescu să îi propună lui Iohannis funcţia de premier. Majoritatea politicienilor, dar şi analiştii politici spuneau că ar fi puţin probabil ca Băsescu să se folosească de această propunere pentru a câştiga simpatie în „ochii” electoratului. Şi totuşi, săptămâna trecută, preşedintele în exerciţiu a făcut acest pas spre Iohannis. Deşi nu a fost vorba despre o propunere directă, Băsescu s-a justificat în faţa lui Iohannis pentru refuzul de a-l numi după demiterea Cabinetului Boc.

Băsescu se scuză

La începutul săptămânii trecute, Klaus Iohannis a afirmat că a fost sunat de Traian Băsescu, acesta din urmă dorind să discute despre situaţia politică actuală. Băsescu a afirmat, ulterior, că are deschiderea ca după alegerile prezidenţiale să desemneze un Guvern care să aibă specialişti în funcţiile importante. “Guvernul pe care eu îl voi desemna după alegeri va fi un guvern în care voi continua să probez că am deschidere ca în funcţii importante să vină specialişti. Eu nu am nevoie de declaraţii. Sunt faptele mele. Am avut puterea să pun la SIE un director provenit de la liberali. Am avut puterea să desemnez la SRI un director provenit de la PSD. Am avut puterea să propun în funcţia de comisar european un fost ministru al PNL. Am fost un preşedinte care a încercat întotdeauna să aducă în funcţii importante oameni de valoare, indiferent din ce partid au făcut parte”, a declarat Traian Băsescu, citat de Mediafax.

Iohannis, fidel PSD-PNL

În urma întâlnirii cu preşedintele Traian Băsescu, Klaus Iohannis a explicat că discuţia cu şeful statului a fost una simplă, în care Băsescu i-a explicat că refuzul de a-l numi premier nu a avut legătură cu persoana sa, ci cu “echipa” din spatele lui, mai exact PSD şi PNL. Iohannis a explicat după întrevedere că nu a discutat cu Traian Băsescu despre ipoteza numirii sale ca premier şi că în acest moment el face parte dintr-o echipă şi nu va accepta să treacă de cealaltă parte a baricadei, nici chiar dacă Traian Băsescu va câştiga un al doilea mandat de preşedinte. Totuşi, Traian Băsescu a declarat ca “orice este posibil” în cazul în care va câştiga alegerile, lăsând să se înţeleagă chiar că ar putea să îl numească pe Iohannis premier.

Bătălia premierilor

După ieşirea de la Guvernare şi demiterea Guvernului Boc, PSD a decis să susţină propunerea PNL pentru funcţia de premier şi anume pe primarul Sibiului, independentul Klaus Iohannis. Doar că Traian Băsescu nu a luat act de dorinţa “majorităţii” parlamentare şi l-a numit, iniţial, pe Lucian Croitoru pentru acestă funcţie. Acesta nu a reuşit, însă, să treacă Guvernul de votul Parlamentului, astfel că Traian Băsescu a trecut la o a doua numire. De această dată Liviu Negoiţă a fost preferat de preşedinte, în detrimentul lui Klaus Iohannis, susţinut şi de această dată de PSD, PNL, UDMR şi grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor. Cum clasa politică a fost mult prea ocupată cu organizare primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, termenul în care Parlamentul ar fi trebuit să îşi dea votul pentru Guvernul Negoiţă a expirat. Traian Băsescu şi Mircea Geoană s-au calificat pentru turul al doilea al prezidenţialelor şi, deşi Iohannis nu se aştepta să mai intre în discuţie pentru funcţia de premier după două refuzuri din partea preşedintelui, acesta a fost nominalizat din nou. Surpriza a venit, însă, din partea candidatului PNL la prezidenţiale, Crin Antonescu, care, deşi a fost “solicitat” de Traian Băsescu pentru formarea unei majorităţi “de dreapta” în vederea formării unui Guvern post-alegeri, a preferat să se alăture PSD şi să îl susţină pe Mircea Geoană pentru fotoliul de Preşedinte al României. Cum iniţiativa de numire a lui Iohannis în funcţia de premier a fost a lui Crin Antonescu, PSD şi PNL au decis semnarea unui acord de susţinere a lui Mircea Geoană la prezidenţiale, acord ce a stabilit ca punct central numirea lui Klaus Iohannis în funcţia de premier în cazul în care Geoană va câştiga turul doi al prezidenţialelor.

Premier independent cu Guvern politic

Iniţial, ambele formaţiuni politice au afirmat că Iohannis va avea libertatea de a-şi forma propriul Guvern, executivul urmând să fie susţinut de PSD, PNL şi chiar şi UDMR. PSD şi PNL au decis, apoi, să îi ofere doar drept de veto lui Iohannis cu privire la miniştii ce vor fi desemnaţi politic, S-a decis chair şi semnarea unui “acord distinct” prin care să îi fie oferite lui Iohannis “garanţii cu privire la modul în care va funcţiona majoritatea parlamentară” în cazul în care Geoană va fi preşedinte. “Va trebui ca după alegerile prezidenţiale să avem între partidele care vor compune viitoarea majoritate şi primul-ministru desemnat un acord distinct în care să putem să-i oferim domnului Iohannis garanţii cu privire la modul în care va funcţiona această majoritate. Suntem dispuşi cei doi lideri care compun partidele centrale ale acestei majortiăţi să-i oferim domnul Iohannis posibilitatea de a se exprima într-un Guvern politic, dar păstrând şi respectând statutul de independenţă pe care domnia sa îl are”, a explcat preşedintele PSD, Mircea Geoană.

Iohannis nu vrea să rişte

Totuşi, se pare că primarul Sibiului, Klaus Iohannis nu este dispus să dea “cioara din mână pe cea de pe gard”. Cu alte cuvinte, nu vrea să renunţe la funcţia de primar, în cazul în care va ajunge premier, fără a avea garanţia că va rămâne în funcţia respectivă. Astfel, acesta a solicitat ca termenul legal de a opta între funcţia de primar şi cea de premier să crească, de la 15 zile la şase luni. "Există riscul foarte mic, dar există riscul ca această formulă să nu funcţioneze", a explicat Iohannis.

Simona Curcian-Maleş