Bârgăuanul care și-a înjunghiat prietenul, condamnat la ani grei de pușcărie

Gheorghe Moișan, bârgăuanul care, pe fondul consumului de alcool, și-a omorât prietenul, într-o seară de aprilie a anului trecut,  pentru că nu a mai vrut să stea să îl ajute la zugrăvirea casei, a fost condamnat de Tribunalul Bistrița-Năsăud, în urmă cu două săptămâni, la peste 10 ani de închisoare. Totodată, bărbatul este obligat de instanță la plata a peste 10.000 de lei despăgubiri civile și 25.000 euro daune morale.

Fapta de omor comisă de Gheorghe Moișan s-a petrecut în Bistrița Bârgăului anul trecut, pe 11 aprilie. Moișan și victima sa erau prieteni de ani buni și se întâlneau deseori la un pahar “de vorbă”… Sau mai multe…

Cu o zi înainte de data fatidică, Moișan i-a spus amicului său că vrea să își zugrăvească locuința și i-a cerut să îl ajute, cel din urmă fiind de acord. A doua zi, dis-de-dimineață, fără să bănuiască că va fi ultima zi din viața sa, amicul s-a prezentat la locuința lui Moișan. Au trecut rapid amândoi la treabă, munca fiindu-le presărată, sau mai bine spus udată, cu multe pahare de alcool – țuică și bere. Seara, în jurul orei 20.00, cei doi au început să se certe, astfel că prietenul lui Moișan a vrut să plece acasă. Numai că gazda nu concepea așa ceva și, cu mintea încețoșată rău de aburii alcoolului, a luat un cuțit și și-a înjunghiat amicul în piept. Victima a reușit să iasă din locuință și a ajuns pe treptele casei, unde s-a prăbușit. La întreaga scenă a mai asistat un bărbat, care se afla în locuința lui Moișan la acel moment. Acesta chemat ambulanța, însă victima nu a rezistat prea mult și a decedat.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală, decesul bărbatului a fost violent.

“(…) moartea s-a datorat unei insuficienţe cardiace acute consecutivă unui tamponament cardiac produs ca urmare a unei plăgi tăiate-înţepate penetrante în cavitatea toracică cu lezarea pericardului şi a arterei pulmonare comune, la o persoană aflată în stare avansată de intoxicaţie alcoolică; la autopsie s-au constatat şi alte 2 mici leziuni traumatice (în zona capului) care s-au putut produce cel mai probabil prin lovire cu sau de corpuri dure în cursul unei căderi la acelaşi nivel; leziunile tanato-generatoare s-au putut produce prin lovire activă cu un corp tăietor înţepător – posibil cuţit, briceag, etc; între leziunile constatate la necropsie şi deces există o legătură de cauzalitate directă-necondiţionată; atât leziunile cât şi decesul pot data din seara zilei de 11.04.2023; alcoolemia victimei XX la momentul decesului a fost de 4,21 grame la mie şi alcooluria de 4,73 grame la mie”, sunt concluziile la care a ajuns legistul care a efectuat necropsia.

După comiterea faptei, Moișan a fost arestat preventiv, el aflându-se după gratii și acum.

Faptă gravă, ani grei de închisoare

În fața procurorilor, Gheorghe Moișan și-a recunoscut faptele, astfel că a fost judecat conform procedurii simplificate și a beneficiat de reducerea pedepsei cu o treime. Cu toate acestea însă, instanța a considerat că fapta sa este deosebit de gravă, astfel că s-a îndreptat mai înspre maximul limitei de pedeapsă și l-a condamnat la 10 ani și 8 luni de închisoare.

“La individualizarea pedepsei principale în cuantumul de mai sus, instanţa a avut în vedere, în conformitate cu prevederile art. 74 Cod penal, pericolul social concret al faptei, apreciat a fi unul grav prin prisma modului de comitere şi a consecinţelor- lovirea victimei cu un cuţit în zona pieptului, pe fondul consumului de alcool şi a unor neînţelegeri minore în legătură cu zugrăvirea de către victimă a locuinţei inculpatului, cu consecinţa morţii victimei; s-a avut în vedere totodată lipsa antecedentelor penale ale inculpatului şi poziţia procesuală corectă exprimată de acesta, de recunoaştere a săvârşirii faptei, încadrându-se instanţa în limitele de pedeapsă prevăzute de textul legal din Codul penal pentru infracţiunea de omor (de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi), reduse cu 1/3 ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei şi a aplicării procedurii simplificate, pedeapsa trebuind astfel să se încadreze în limitele cuprinse între 6 ani şi 8 luni – 13 ani şi 4 luni închisoare.

Cu toate că inculpatul nu are antecedente penale şi a recunoscut în faţa instanţei necondiţionat săvârşirea infracţiunii reţinute în sarcina sa, înscrisurile depuse în circumstanţiere conturând o persoană bine integrată în societate (…), instanţa s-a îndreptat mai înspre maximul limitei de pedeapsă întrucât criteriul de individualizare ţinând de persoana inculpatului nu poate fi folosit în mod singular la stabilirea pedepsei, în partea opusă a balanţei aşezându-se gravitatea deosebită a infracţiunii, a rezultatului produs, pericolul social concret al faptei comise, pedeapsa stabilită undeva la mijlocul intervalului de pedeapsă obţinut urmare a reducerilor succesive a limitelor, orientată puţin mai înspre maxim, fiind cea în măsură a asigura scopul pedepsei în cauză, prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni, îndreptarea atitudinii inculpatului faţă de comiterea de infracţiuni şi resocializarea sa viitoare pozitivă”, se arată în motivarea instanței.

Are de plătit căruță de bani

Sora victimei s-a constituit parte civilă în proces și a solicitat peste 13.000 lei despăgubiri materiale. Precum și 50.000 de euro daune morale. Instanța i-a acordat jumătate din sumele pretinse.

“În evaluarea despăgubirilor materiale s-au avut în vedere probele cu înscrisuri administrate în cauză, din declaraţiile martorilor rezultând că suma de 13.100 lei solicitată de parte cu titlu de daune materiale (reprezentând contravaloarea serviciilor funerare- 4000 lei, preot, diac şi gropari- 2000 lei, îmbrăcăminte- 500 lei, masa de pomană de după înmormântare- 3600 lei, pomeni şi prescură, masa şi plata slujbei la 6 săptămâni- 3000 lei) se justifică, instanţa urmând a acorda parte din sumă solicitată cu titlu de despăgubiri materiale, întrucât din înscrisul aflat la fil. 67 dos.inst. rezultă că partea civilă a primit un ajutor de 1.500 lei de la primărie, iar din înscrisurile depuse la ultimul termen de judecată rezultă indicii în sensul că inculpatul ar fi suportat cheltuielile cu prosoapele, sicriul, crucea, alte asemenea –fil. 94-99 (deşi facturile şi chitanţa sunt din cursul lunilor iunie şi iulie 2023 se reţine că depunerea acestora nu a fost contestată de partea civilă, prezentă în sală la data depunerii, aceasta la rândul ei nedepunând înscrisuri în dovedirea plăţii celor 4000 lei solicitaţi cu titlu de servicii funerare). Reţine tribunalul în acest sens că producerea prejudiciului material în cuantum de 7600 lei (= 13.100 lei solicitați, minus 1.500 lei ajutor primărie şi minus 4.000 lei servicii funerare nedovedit a fi achitate de partea civilă) este cert şi dovedit prin probele administrate în cauză.

În ceea ce priveşte solicitarea părţii civile de acordare a sumei de 50.000 euro cu titlu de daune morale, întrucât nu există criterii legale şi absolute pentru cuantificarea prejudiciului moral suferit de părţile civile, la stabilirea sumei trebuie avute în vedere consecinţele negative suferite de către cei în cauză, în plan fizic şi psihic, importanţa valorilor lezate, măsura lezării lor, intensitatea legăturii afective deduse din gradul de rudenie, relaţiile avute anterior, modul în care se reflectă absenţa defunctului în viaţa rudelor rămase, evaluarea bănească fiind una aproximativă, bazată pe consecinţe de echitate. În cauză, nu poate fi redată în cifre, în sume de bani, durerea surorii care s-a văzut nevoită peste noapte a-şi înmormânta fratele, cu care convieţuia în aceeaşi curte, ori dimensiunea traumei dispariţiei fratelui în condiţiile descrise în starea de fapt, înjunghiat de inculpatul pe care îl considera prieten. Cu toate acestea, în baza textelor legale din Codul civil ce reglementează răspunderea civilă delictuală şi a practicii judiciare în materie, instanţei îi revine datoria anevoioasă de a stabili cuantumul daunelor morale datorate părţii civile (…), această evaluare trebuind pe de o parte să nu fie una pur subiectivă, iar pe de altă parte să nu tindă către o îmbogăţire fără just temei, trebuind avute în vedere suferinţele morale susceptibile în mod rezonabil a fi fost cauzate prin fapta inculpatului.

Vinovăţia inculpatului fiind evidentă şi pe deplin dovedită, necontestată de altfel la niciun moment de inculpat, instanţa apreciază cuantumul despăgubirilor morale de 25.000 euro, prin raportare la constituirea de parte civilă formulată de sora victimei şi la probatoriul testimonial administrat în cursul cercetării judecătoreşti (din care rezultă pe de o parte că partea civilă locuia în aceeaşi curte cu victima, cei doi ajutându-se reciproc în ale gospodăriei, între fraţi existând totodată neînţelegeri oarecum fireşti, generate de acoperirea cheltuielilor de zi cu zi, persoana vătămată fiind cu toate acestea cu siguranţă afectată de moartea intempestivă a fratelui), drept unul rezonabil, acordarea daunelor morale solicitate în acest cuantum fiind pe deplin justificată, fără a constitui, pe de altă parte, o îmbogăţire fără justă cauză”, a explicat instanța.

Pe lângă aceste sume, Moișan este obligat să plătească 450 lei despăgubiri civile către Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, precum și 3.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de 2.100 lei pentru faza de urmărire penală (din care 1.844 lei reprezintă costul expertizei medico-legale).

Sentința nu este definitivă și a fost atacată de Moișan Gheorghe la Curtea de Apel Cluj.