Banyai şi Ursuţ – sinucidere sau crimă?
Gazeta de Cluj vă prezintă câteva cazuri bizare de sinucidere care au avut loc în spatele gratiilor. Asupra celor care s-au sinucis planează acuzaţii de jaf nedovedite până la capăt şi, în mod bizar, oamenii nu au dat nici un semn că ar fi avut gânduri sinucigaşe. Mai mult, ei s-au spânzurat în celulele de detenţie, lângă colegii care nu au auzit absolut nimic. Un alt caz controversat este cel al unui ofiţer SRI acuzat de luare de mită. Conform raportului, agentul SRI ar fi făcut un stop cardiac, dar rudele lui acuză că, de fapt, a fost otrăvit.
În arestul IPJ Cluj şi la Penitenciarul Gherla au avut loc două sinucideri extrem de controversate. În ambele cazuri, cei care şi-au luat viaţa au fost acuzaţi că au furat sume mari de bani. Însă, în ambele cazuri instanţele nu s-au pronunţat asupra vinovăţiei autorilor, cei acuzaţi nu au dat dovadă, până la comiterea gestului de suicid, de cel mai mic semn de depresie. Până când s-au sinucis, oamenii au făcut recursuri la sentinţele de arestare preventivă. De menţionat este şi faptul că banii furaţi nu au mai fost recuperaţi niciodată.
La sfârşitul lui ianuarie 2008, un sediu al Băncii Transilvania din comuna clujeană Floreşti a fost spart. autorul jafului a furat 197.000 de lei, 9.000 de euro şi 3.000 de dolari, iar autorul a folosit o metodă destul de ingenioasă: a intrat în bancă printr-un perete fals. În urma unei anchete fulger, poliţiştii clujeni au stabilit că autorul jafului este Banyai Tibor, cu antecedente penale, şi care ar fi făcut câteva lucrări de amenajare la sediul BT din Floreşti. După ce poliţiştii l-au dat pe Banyai Tibor în urmărire generală şi în consemn la graniţă pentru că se suspecta că presupusul autor al jafului vrea să fugă din ţară. În loc să treacă fraudulos graniţa, Banyai s-a prezentat la poliţia clujeană pentru a le spune anchetatorilor că nu are nici o legătură cu jaful de care era suspectat. După ce s-a predat, el a fost arestat şi instanţa a emis un mandat de arest preventiv pe numele lui Banyai Tibor.
Pe data de 10 martie 2008, clujeanul s-a spânzurat cu un cordon de la o geantă de voiaj pe care o avea cu el. La momentul comiterii gestului, în celula nr 6 din arestul IPJ, Banyai nu era singur. Cei trei colegi de detenţia au declarat la anchetă că nu au auzit absolut nimic. În urma lui a rămas un bilet de adio adresat iubitei lui. În cele două mesaje de adio, Banyai nu şi-a motivat gestul, dar şi-a susţinut nevinovăţia incriminându-l pe un anume “R. M.” ca fiind autorul jafului. Iniţialele au rămas până azi o necunoscută.
Pe parcursul celor aproape două luni de proces, Tibor Banyai şi-a susţinut în mod constant nevinovăţia, spunând că are şi un alibi pentru noaptea în care a avut loc jaful. Avocatul lui, Anatol Pânzaru, a declarat la momentul procesului că singurele probe pe care le-au avut anchetatorii au fost amprentele celui acuzat de jaf găsite pe un perete din sediul BT din Floreşti. Rudele tânărului au declarat în câteva rânduri că pe corpul lui Tibor Banyai au văzut urme de violenţă, cei apropiaţi crezând cu tărie că nu a fost vorba de nici o sinucidere, ci de crimă. Pe parcursul anchetei, procurorii au spus că pe corpul lui Banyai nu au existat asemenea urme.
Sinuciderea cu semne de întrebare a lui Papillon
La circa un an de zile după jaful din Floreşti, a avut loc un alt jaf celebru, cel din Pasul Gutâi. În 2009, mai multe persoane s-au dat drept poliţişti şi au oprit o maşină care transporta valori în zona pasului din Maramureş. După ce i-au băgat pe şofer şi pe agenţii de la pază în duba maşinii, hoţii au fugit cu prada care înseamnă mai bine de un milion de euro. după câteva luni, în ianuarie 2010, poliţia a anunţat că sunt doi suspecţi în acest caz. Este vorba de italianul Massimo Loddo şi băimăreanul Ioan Ursuţ. În urmă cu scurt timp, cel din urmă a fost găsit spânzurat într-o celulă a Penitenciarului Gherla şi, până în ultimul moment şi-a susţinut nevinovăţia. Viaţa lui Ursuţ a însemnat un cazier cu condamnări penale pentru omor, tentativă de omor, furturi şi tâlhării, însă el nu a recunoscut şi acest jaf. Viaţa lui Ursuţ are accentele unui Papillon mioritic. În 1983 a fugit din România pentru că era urmărit pentru o serie de infracţiuni. A ajuns în Italia şi în 1984 este cercetat pentru moartea unui contrabandist italian. A primit 18 ani închisoare, redusă la cinci ani. A fugit în Suedia şi a format o “bandă” împreună cu trei români. În 1986 cei trei români sunt găsiţi morţi, iar suspect de moartea lor este Ursuţ. A fost condamnat la un an şi şase luni, dar a reuşit să evadeze din penitenciarul suedez. După patru zile este prins, dar evadează din nou după ce a tăiat gratiile celulei. În 1989, după o lună de libertate a împuşcat doi poliţişti care îl căutau şi a primit opt ani închisoare. În 1991, a reuşit iar să evadeze împreună cu un palestinian acuzat de terorism. A fost prins din nou, iar în 2004 a fost expulzat în Italia pentru a face 18 ani de închisoare. În 2007 a beneficiat de o amnistie şi a venit în ţară. După trei ani a fost acuzat de jaful din Pasul Gutâi. Anunţarea faptului că autorii jafului au fost identificaţi a fost premeditată. La data anunţului, în Baia Mare era procurorul Marius Iacob, şeful Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului ICCJ şi comisarul şef, Mihai Pitulescu. Pe parcursul procesului care a urmat, Ursuţ a declarat constant că nu face parte din grupul de autori ai jafului. Probele acuzării sunt urmele ADN găsite pe maşina de valori spartă.
Pe data de 20 ianuarie, în timp ce era în celula Penitenciarului Gherla, Ursuţ s-a spânzurat cu un şnur de tocul uşii. Nici în acest caz de suicid, colegii de celulă nu au auzit nimic pentru că aveau “program de odihnă”. În cazul acestui suicid, Ursuţ nu a lăsat nici un bilet de adio. Mai mult, el se întâlnise de curând cu sora lui care spune că nu crede sub nici o formă că fratele ei şi-a luat singur zilele. Ea mai spune că autopsia lui Ursuţ a fost făcută la câteva ore după deces, când legea spune că această procedură trebuie să fie făcută la cel puţin 24 de ore.
Crimă ca în filme
Unul dintre cele mai ciudate cazuri de deces în spatele gratiilor este al unui agent operativ al SRI. Conform Lumea Justiţiei, Sorin Crivăţ, un ofiţer SRI sub acoperire, a fost inculpat, printr-un denunţ suspect, într-un dosar în care era acuzat de trafic de influenţă, pentru că ar fi primit 30.000 de euro mită în calitate de fost şef al Corpului de Control al ministrului Integrării şi şef al structurii de securitate al OPSPI din MEC. Mita nu a fost dovedită niciodată, Sorin Crivăţ decedând suspect în timpul procesului. Se pare că arestarea lui Crivăţ a fost necesară pentru că el lucra cu SRI-ul, aflase multe lucruri incomode, era ofiţer acoperit şi participase la nişte misiuni în ţări africane de unde culesese date şi informaţii legate de o întreagă reţea infracţională privitoare la afaceri petroliere în care erau implicate nume grele din spectrul politic din România. În martie 2007, cu două zile înainte de unul dintre termenele procesului, Crivăţ a suferit un atac de inimă, dar familia lui susţine că, de fapt a fost otrăvit cu cianură.
Răzvan Robu
