În vederea organizării şi desfăşurării acestei acţiuni vor fi cheltuiţi 30.000 de lei de la bugetul comunei, bani care la începutul anului au fost prevăzuţi la capitolul investiţii. Cu toate acestea suma nu este suficientă şi probabil va mai fi nevoie de cel puţin încă 20.000 de lei.
Organizarea şi desfăşurarea referendumului local pentru înfiinţarea comunei Nepos a fost decisă pentru a patra oară din 2000 încoace în urma unei hotărâri luate în cadrul unei şedinţe de Consiliu Local al comunei Feldru.
Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud a emis în acest sens ordinele necesare organizării şi desfăşurării acestei acţiuni.
Pentru ca referendumul să fie validat este nevoie ca prezenţa la urne să fie de jumătate plus unu.
Suma s-ar putea dubla
În condiţiile crizei economice şi a măsurilor de austeritate impuse de Guvern, consilierii locali din Feldru au aprobat alocarea a 30.000 de lei (300 milioane lei vechi), bani cuprinşi iniţial pentru investiţiile necesare de pe raza comunei. Deşi suma nu este una mică, primarul Ştefan Sângeorzan a declarat pentru Gazeta de Bistriţa că cei 30.000 de lei reprezintă doar aproximativ jumătate din cheltuielile necesare referendumului. „Nu ştiu exact la ce sumă totală vor ajunge costurile, probabil undeva la 40 – 50.000 de lei. Sigur că acum cei 30.000 de lei sunt suficienţi pentru a ne putea desfăşura referendumul, dar mai trebuie bani pentru plata comisiilor şi pentru ceea ce o să mai fie nevoie. Acum cu siguranţă o să ne plătim timbrele colant, buletinele de vot, ştampile şi alte imprimate, după care, repet, o să vedem la cât se ridică în final costurile referendumului şi o să mai facem ulterior o rectificare de buget”, a spus primarul.
Suma alocată deocamdată a fost prinsă iniţial în bugetul de investiţii, mai precis pentru reabilitarea trotuarelor de pe raza comunei, mai precis în localităţile Feldru şi Nepos. Pentru obiectivul amintit suma prevăzută de la buget a fost în total de 100.000 de lei, din care 70.000 de lei pentru reabilitarea trotuarelor din Feldru, iar 30.000 pentru cele din Nepos. „Acum ăia pentru Nepos îi luăm şi ne jucăm de-a referendumul, că doar nu am avut demult alegeri. În perioada asta nu e potrivit deloc, ţara arde şi baba se piaptănă!”, a mai spus Ştefan Sângeorzan.
Nici pe vremea lui Ceauşescu nu a fost sută la sută
Cât priveşte rezultatul, edilul comunei Feldru este sceptic. „Este al patrulea referendum din 2000 încoace. Două au avut loc, iar al treilea nu l-am ţinut din cauza lipsei banilor. Primele două le-am ţinut în 2001 şi 2005, dar prezenţa a fost de doar 15% şi 17%. Ca să fie referendumul valid, din peste cei 6.000 de locuitori cu drept de vot trebuie să fie prezenţi la urne peste 3.000, ceea ce este imposibil, fiindcă vreo 3.000 sunt plecaţi în străinătate. Şi oricum niciodată nu a fost prezenţă la urne în procent foarte mare. Nici măcar pe vremea lui Ceauşescu, şi atunci a fost prezenţa în proporţie de 99,99%”, a mărturisit Sângeorzan. Cu toate acestea, edilul este conştient că dacă referendumul nu va fi validat, va avea parte de reproşuri din partea anumitor cetăţeni, ca şi când el ar fi cel care ar putea rezolva problema cu de la sine putere: „Asta e ideea lor: dacă vrea primarul, nu contează dacă vin o mie sau două mii de oameni la urne”.
Vinovaţi sunt politicienii
Ideea desprinderii Neposului de Feldru se pare că nu este una nouă, cu atât mai mult cu cât a fost promovată şi mai ales promisă de mai toţi politicienii locului în decursul timpului scurs din ’90 încoace. „De zece ani de când sunt eu în primărie (n. r. – Ştefan Sângeorzan se află la al treilea mandat de primar al comunei Feldru), în campanii electorale partidele promit că le vor face comună (n. r. – neposenilor) dacă le votează. După ce se termină alegerile ei vin la mine şi-mi spun: «Ştiţi… Ne-aţi promis… Faceţi-ne comună!». Eu nu am promis asta niciodată, deşi aş dori-o din suflet poate mai mult decât oricine. Nu sunt făţarnic şi cifrele o spun. Eu nu am câştigat din 2000 alegerile în Nepos şi nu le voi câştiga acolo încă 2000 de ani de acum înainte. Nu sunt din Nepos, asta e concepţia lor, dar nu e o problemă”, a spus Sângeorzan.
E vai de mama lor, dar vor primar separat
Şansele de supravieţuire a comunei Nepos, în eventualitatea „naşterii” acesteia, nu sunt însă foarte mari, în condiţiile în care numărul locuitorilor de aici este unul foarte mic. Potrivit primarului pe raza Neposului nu vieţuiesc mai mult de 1.700 de suflete, iar în afara taxelor şi impozitelor care s-ar putea colecta de la cetăţeni, alte surse nu prea există. „Nu au nicio şansă să îşi plătească asistenţii personali ai persoanelor cu handicap, ajutoarele sociale, să plătească salariile din primărie, să plătească consilierii locali şi toate celelalte cheltuieli. Ei sunt convinşi de asta, dar sunt vreo 15 persoane care sunt deja în organigrama primăriei – primar, viceprimar, secretar, contabil, etc. – deşi încă nu au o primărie”, a declarat Ştefan Sângeorzan.
Edilul a mărturisit că pe raza satului Nepos nu există decât câteva „magazinuţe mici”, iar impozitele şi taxele sunt puţine, precizând că de aici ajung la bugetul comunei Feldru circa 70.000 de lei pe an, bani ce provin din taxe şi impozite, şi cam 200.000 de lei, venituri de la păduri. „Cu tot ce este, maxim 300.000 de lei vin de acolo. Iar o primărie care să funcţioneze cât de cât la parametri normali are nevoie de cel puţin un milion de lei, adică 10 miliarde de lei vechi. Ei nu au nici 30% venituri din ce sume ar fi necesare pentru funcţionarea minimă. Nu mai vorbim de investiţii, deşi la Nepos le-am cam făcut ce a fost de făcut. Am asfaltat tot satul Nepos, investiţie care ne-a costat aproximativ 18 miliarde de lei vechi, le-am făcut cămin cultural, cum nu are Feldrul, le-am făcut dispensar medical cu două cabinete medicale, unul fiind stomatologic, apoi apa… Am făcut în ultima vreme mai mult decât în Feldru, tocmai ca să nu se simtă frustraţi. Nu ar fi făcut din bugetul lor nici într-o sută de ani”, a precizat Sângeorzan.
Una se comandă, alta se execută
Recent un studiu al Institutului de Politici Publice (IPP) releva că tot mai multe unităţi administrative, şi mai ales cele aflate în mediul rural sunt în pragul falimentului din cauza lipsei crunte a banilor la buget. Un număr însemnat de primării au ajuns în imposibilitatea, pe fondul crizei economice, dar şi a resurselor, să nu îşi mai poată plăti cheltuielile curente. În acest context, înfiinţarea comunei Nepos vine pe fondul unei alte idei contrare lansate de conducerea actuală de la nivel central şi susţinută de mulţi în teritoriu, aceea de comasare a unităţilor administrativ-teritoriale.
Acest aspect a fost discutat şi la o întâlnire a primarilor în cadrul Asociaţiei comunelor din România, care a avut loc în urmă cu trei luni, la care au participat circa 450 de edili. „A fost tot guvernul prezent acolo, în frunte cu Boc, Videanu, Blaga şi Udrea. Blaga spunea de la microfon, şi îl am înregistrat şi au ascultat şi consilierii locali din Feldru: «Oameni buni, sunteţi aici majoritatea primarilor din România! Am o mare rugăminte! Nu mai organizaţi referendumuri, pentru că nu mai fărâmiţăm comunele. În comunitatea europeană media locuitorilor per comună este de 10.500, noi avem 3.200. Şi fărâmiţăm în continuare. Deci să vă iasă din cap asta!», a încheiat Blaga, a afirmat primarul comunei Feldru. Acesta este total de acord că o fărâmiţare administrativă nu este una benefică, însă este de ordin politic, făcută doar din dorinţa de a implementa întru-un fief care aparţine unui anumit partid, o primărie care să aparţină unei alte culori politice. „Vedeţi şi dumneavoastră că acum şi judeţele vor fi probabil comasate în regiuni. Nu mai poate fi fărâmiţată administraţia asta publică numai aşa ca să creezi cuiburi politice: hai că mai fac un sat fiindcă aici am unu care va fi primar PSD sau PNL ori PDL. Şi nu vorbesc numai la adresa celor de acum. E o politică la care accesează cu toţii – uite aici mai putem face o comună de-a noastră! – şi după aceea, în urma noastră potopul. Nu e totuna o comună care să aibă circa 8.000 de locuitori, de exemplu, care să aibă 20 de angajaţi şi 15 consilieri locali, sau să ai patru comune de 2.000 de locuitori şi să ai minim 11 consilieri per comună, ceea ce însemnă în total 44, apoi să ai minim 15 angajaţi la primărie şi în total fac 60, deci toate astea duc la majorarea cheltuielilor bugetare”, a adăugat Sângeorzan.
Cu sau fără cheltuieli, cu sau fără criză, 27 iunie este ziua care va hotărî dacă pe harta administrativă a României va apărea o nouă „stea” administrativă.
Liana Mureşan
