Bani inutili pentru „obiectivul” Schengen

Ministerul Internelor şi Administraţiei a primit, în urma rectificării bugetare, 303 milioane lei pentru ca intrarea României în zona Schengen să nu fie afectată. Teoretic, România ar trebui să adere la zona Schengen în 2011, dar raportul pe justiţie al Comisiei Europene a subliniat problemele majore pe care le avem în continuare în domeniul justiţiei, ar putea să amâne acest lucru. Astfel, efortul bugetar s-ar putea să fie în zadar. Mai mult, fostul ministru de externe, Adrian Cioroianu, a precizat faptul că banii nu reprezintă o problemă pentru aderarea la spaţiul Schengen. „Nu se pune problema lipsei de fonduri, resursele nu reprezintă o problemă pentru intrarea în spaţiul Schengen. Desigur, rectificarea bugetară e binevenită pentru că acest obiectiv, de intrare în zona Schengen în 2011, este foarte important. Cu toate acestea, este o datorie pe care oricare Guvern ar fi avut-o faţă de cetăţenii României. Procesul de aderare la UE nu este complet până când nu suntem şi în Schengen”, a declarat Cioroianu.

Responsabilităţi sporite

Problemele statelor UE nu sunt, neapărat, lipsite de fundament. În momentul în care România va adera la zona Schengen, ţara noastră va funcţiona ca şi graniţă în partea de est a Uniunii. „În urma acestui pas nu are nimeni nimic de câştigat. Nu este vina nimănui şi nici meritul cuiva că România intră în zona Schengen. Trebuie să ţinem cont de faptul că vom funcţiona ca şi graniţă a Uniunii Europene. Acest statut ne va pune pe umeri responsabilităţi sporite. Se vor găsi întotdeauna membri din interiorul UE care se vor întreba dacă suntem capabili să funcţionăm ca şi graniţă. Problema se pune la seriozitatea graniţei de est. Pe de-o parte nu e nimic nou. Olanda a mai avut reticienţe cu privire la ţara noastră. Încă din 2006, anumiţi politicieni se întrebau dacă merităm să fim în UE, inclusiv din cauza reformei în justiţie şi a combaterii corupţiei, domenii deficitare cu care ne confruntăm. Problema e că acestea nu se vor rezolva prin amânarea vizitelor, ci prin dialog. Dacă suntem cu conştiinţa curată, nu amânăm astfel de vizite. Mai mult, trebuie să le acordăm şi lor prezumţia de bună-voinţă”, a explicat Cioroianu. Cu toate acestea, problema reformei în justiţie în perioada actuală pare, aparent, imposibil de depăşit. În ultimii doi ani, România nu a făcut nimic pentru ca ţara noastră să poată îndeplini condiţiile de aderare. „Noi păstrăm restanţe în acest domeniu de ani de zile. Pe de altă parte, e greu să faci reformă în condiţii de criză. În ceea ce priveşte protestele magistraţilor, nu aş plasa pe umerii lor întreaga responsabilitate. Greva este, din punctul meu de vedere, expresia unei stări de încordare, o formă de blocaj, dar Guvernul este responsabil pentru ceea ce se întâmplă”, a conchis Cioroianu.

Silvia Boncuţiu