Guvernul a alocat bani pentru a asigura intrarea României în zona Schengen. Cu toate acestea, problema financiară este „minoră” în ceea ce priveşte acest demers, deoarece Comisia Europeană a criticat aspru reforma justiţiei încă de acum trei luni.
Responsabilităţi sporite
Problemele statelor UE nu sunt, neapărat, lipsite de fundament. În momentul în care România va adera la zona Schengen, ţara noastră va funcţiona ca şi graniţă în partea de est a Uniunii. „În urma acestui pas nu are nimeni nimic de câştigat. Nu este vina nimănui şi nici meritul cuiva că România intră în zona Schengen. Trebuie să ţinem cont de faptul că vom funcţiona ca şi graniţă a Uniunii Europene. Acest statut ne va pune pe umeri responsabilităţi sporite. Se vor găsi întotdeauna membri din interiorul UE care se vor întreba dacă suntem capabili să funcţionăm ca şi graniţă. Problema se pune la seriozitatea graniţei de est. Pe de-o parte nu e nimic nou. Olanda a mai avut reticienţe cu privire la ţara noastră. Încă din 2006, anumiţi politicieni se întrebau dacă merităm să fim în UE, inclusiv din cauza reformei în justiţie şi a combaterii corupţiei, domenii deficitare cu care ne confruntăm. Problema e că acestea nu se vor rezolva prin amânarea vizitelor, ci prin dialog. Dacă suntem cu conştiinţa curată, nu amânăm astfel de vizite. Mai mult, trebuie să le acordăm şi lor prezumţia de bună-voinţă”, a explicat Cioroianu. Cu toate acestea, problema reformei în justiţie în perioada actuală pare, aparent, imposibil de depăşit. În ultimii doi ani, România nu a făcut nimic pentru ca ţara noastră să poată îndeplini condiţiile de aderare. „Noi păstrăm restanţe în acest domeniu de ani de zile. Pe de altă parte, e greu să faci reformă în condiţii de criză. În ceea ce priveşte protestele magistraţilor, nu aş plasa pe umerii lor întreaga responsabilitate. Greva este, din punctul meu de vedere, expresia unei stări de încordare, o formă de blocaj, dar Guvernul este responsabil pentru ceea ce se întâmplă”, a conchis Cioroianu.
Silvia Boncuţiu