Bani gratis de la UE

Paşii care trebuie urmaţi sunt destui pentru a te face la un moment dat să-ţi pierzi răbdarea şi cumpătul, însă povăţuit de un primar binevoitor, de un consilier specializat, de un prieten sau de tine însuţi prin documentare continuă, este posibil ca ideea să prindă finalitate şi să aducă şi bani.

La început a fost întunericul

Ca la orice început, nu şti de care capăt să prinzi problema şi de unde să începi, însă ca ideea de afaceri să prindă viaţă este recomandabil de a învăţa din reuşitele, dar şi din greşelile celor care au beneficiat deja de sprijin financiar nerambursabil de la Uniunea Europeană.
Pentru a sprijini România în drumul său de a se ridica la standarde europene, i s-au pus pe tavă mai multe unelte ajutătoare, singurul lucru care urma a fi făcut era acela de a da frâu liber imaginaţiei şi de a pune în aplicare ideile – moment greu accesibil multora din cei puţini.

Şi apoi s-a făcut lumină

La mai mult de doi ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, gradul de absorbţie a fondurilor comunitare a rămas nesemnificativ – sub două miliarde de euro dintr-un total de peste 31 de miliarde de euro, bani disponibili în intervalul 2007-2013.

Vinovate pentru aceste lucruri se fac în primul rând birocraţia, lipsa de expertiză a autorităţilor şi a firmelor de consultanţă, dar şi lipsa de informare a potenţialilor beneficiari.

Doritori, neinformaţi şi poate în lipsă de inspiraţie fiind, mulţi caută sfaturi practice şi idei de investiţii la mai multe uşi de la care se aşteaptă să afle câţi bani pot obţine, la ce uşi mai trebuie să bată, unde depun cererea de finanţare şi ce documente trebuie să conţină dosarul de aplicaţie.

Se poate învăţa din greşelile altora

Pentru a nu repeta greşelile celor care au avut o idee, au primit finanţare, dar nu au avut succes este indicat a se studia slăbiciunile acestora care de multe ori pot folosi în constituirea unui proiect de succes.

Orice investiţie de succes trebuie susţinută de cifre, iar unele dintre cele mai importante informaţii ce trebuie însuşite, ţin de natura şi valoarea cheltuielilor eligibile, precum şi a celor din categoria neeligibil.

Bistriţa-Năsăud – judeţ cu mare potenţial în atragerea fondurilor pentru agricultură

Agricultura este un sector care rămâne subdezvoltat, în ciuda potenţialului ridicat pe care îl prezintă în judeţul nostru.
După agricultură, capitolul creşterea competitivităţii pentru mediul de business are trecere mai mare pe Bistriţa-Năsăud, în special la nivel de investiţii pentru municipalităţi.

În ceea ce priveşte programele pentru ONG-uri, acestea sunt şi ele doar la început de drum.

ABC- ul fondurilor europene în bani

România poate primi fonduri nerambursabile, până în 2013, de 19,6 miliarde de euro din fonduri structurale şi de coeziune, la care se adaugă peste 11 miliarde de euro destinaţi sectorului agricol, din care aproximativ 5 miliarde de euro ca subvenţii, şi restul provin din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) şi cel pentru pescuit.

În total sunt peste 31 de miliarde de euro. Sumele vin din bugetul consolidat al Uniunii Europene, precum şi din cofinanţarea naţională.

Contribuţia statului

Contribuţia României, la fel ca şi a celorlalte state membre UE, nu trebuie să depăşească 1,24% din venitul naţional brut.

Potrivit datelor publicate în Jurnalul UE, în 2007, ţara noastră a avut o contribuţie de 1,07 miliarde de euro – în 2008 a fost virată suma de 1,2 miliarde de euro, iar pentru anul în curs se aşteaptă o contribuţie care va depăşi 1,4 miliarde de euro.

Absorbţia este foarte scăzută, fiind contractate proiecte care nu au depăşit două miliarde de euro, din care o mică parte au fost cheltuiţi.

Programe ţintă

În cele ce urmează, enumerăm o serie din principalele programe post-aderare şi atribuţiile acestora atât pe plan local şi judeţean, cât şi pe plan naţional.
Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) – are ca obiectiv creşterea productivităţii IMM-urilor pentru reducerea decalajelor faţă de restul UE.

Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR) – sprijină ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune.
Programul Operaţional Regional (POR) – vizează îmbunătăţirea condiţiilor din infrastructură şi a mediului de afaceri.
Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) – corelează educaţia continuă cu piaţa muncii.

Programul Operaţional Sectorial de Mediu (POS Mediu) -vizează îmbunătăţirea infrastructurii de mediu.
Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT) – sprijină sectorul administrativ.

Cauzele neabsorbţiei în Bistriţa-Năsăud

În judeţ, absorbţia slabă a fondurilor europene este cauzată de o serie de factori, ce ţin atât de lipsa de competenţă a autorităţilor publice, cea a solicitanţilor, dar şi a consultanţilor deopotrivă.
Se ignoră necesitatea de a avea, la nivel decizional, un corp de experţi cu experienţă practică în analiză financiară şi economică şi nu doar funcţionari publici multi-calificaţi.

O altă problemă, care de această dată o întâlnim pe plan naţional, este aceea a schimbării permanente a procedurilor şi a inoperabilităţii unora dintre măsurile deja existente.

Întârzierea depunerii dosarului de finanţare este înlesnită şi de solicitarea multor adeverinţe, certificate şi avize care de asemenea necesită timp şi bani – costuri suplimentare.

Creditele împiedică cofinanţarea

Cu toate că s-ar putea obţine acordul de finanţare, multe proiecte nu pot fi realizate din cauza blocajului care persistă încă pe piaţa creditelor.

Există de asemenea beneficiari care au deja finanţarea aprobată, dar care aleg să renunţe la proiect din cauza condiţiilor aspre de creditare şi a deprecierii accentuate a leului, pentru care abandonul ideii este mai dureros din cauză că aceştia au ajuns deja destul de departe cu fazele proiectului.

Lipsa de informare

Problemele pleacă de cele mai multe ori de la lipsa de informare a potenţialilor beneficiari şi a consultanţilor, iar din această cauză, cererile de finanţare depuse nu îndeplinesc adesea nici măcar cerinţele administrative minime – formularele nu sunt completate corect, studiul de fezabilitate nu este bine realizat, lipsesc avize.

În această ordine de idei, ideile curg, mama UE ne dă, noi nu ne punem în traistă sau dacă ajungem să ne punem ceva imediat ne împiedicăm şi pierdem avuţia, şi tot aşa de pe o zi pe alta se mai schimbă şi procedurile şi cât de repede se apropie „Anul Domnului” – 2013 – când punga cea mare se va închide.

Mihaela Mocanu