Ioan Turc duce mai departe proiectul lăsat de Ovidiu Crețu, care presupune achiziționarea și amplasarea unor locuințe modulare, pentru cei mai săraci dintre bistrițeni, care nu își permit să stea nici măcar în locuințele sociale. Consilierii locali au pe masă în ședința din această săptămână un proiect de hotărâre care prevede aprobarea studiului de fezabilitate și a indicatorilor tehnici a acestei investiții. Asta în condițiile în care în prealabil, în ultimii 10 ani, au mai fost adoptate alte două studii de fezabilitate și proiecte tehnice.
Cu o parte din locuințele modulare cumpărate încă de pe vremea primarului Ovidiu Crețu, noul primar Ioan Turc nu pare să abandoneze ideea locuințelor modulare și vine în fața Consiliului Local cu studiul de fezabilitate și indicatorii tehnici pentru această investiție. Acesta ar fi al treilea studiu de fezabilitate plătit în ultimul deceniu.
Este practic vorba despre 20 de locuințe de tip container, care vor fi amplasate pe un teren de 1.300 de metri pătrați de pe strada Speranței din Viișoara. Acestea vor fi amplasate toate în același loc, racordate la utilități, iar perimetrul va fi împrejmuit, iar aleile pavate.
„Lipsa de locuințe a determinat acumularea unui număr mare de cereri adresate Primăriei municipiului Bistrița de către familiile tinere, familii cu venituri modeste care nu dispun de resurse necesare pentru cumpărarea sau contruirea unei locuințe proprii. Pentru rezolvarea acestor probleme, Primăria municipiului Bistrița a cumpărat terenul în suprafață de 1.300 de metri pătrați, unde se dorește amplasarea unor containere locuințe tip monobloc care să corespundă necesităților existente și care să ofere confort familiilor ale căror locuințe au devenit inutilizabile în urma unor catastrofe naturale sau accidente sau ale căror locuințe sunt supuse demolării în vederea realizării de lucrări de utilitate publică, precum și lucrări de reabilitare ce nu se pot efectua în clădiri ocupate de locatari”, se arată în proiectul de hotărâre supus votului.
Suprafața totală construită este de aproape 300 de metri pătrați, platforma betonată are 322 de metri pătrați, spațiile verzi 660 de metri pătrați, iar circulațiile carosabile și pietonale 345 de metri pătrați. Termenul de execuție pentru amenajarea zonei este de 6 luni.
Peste 70.000 de lei doar pe hârtii
„Prin această investiție s-a urmărit identificarea soluției optime pentru asigurarea unor condiții de locuit decente pentru categoriile sociale dezavantajate, promovarea investițiilor de locuințe sociale intrând în sarcina autorităților publice locale”, mai spune municipalitatea.
Doar studiul de fezabilitate pentru acest proiect costă 15.000 de lei, proiectul tehnic și detaliile de execuție încă 15.000 de lei, iar consultanța 21.000 de lei. 21.000 de lei costă și auditul financiar, iar asistența tehnică 13.000 de lei. În total, Primăria Bistrița dă 71.000 de lei doar pe hârtii și studii.
Amenajarea platformei unde urmează să fie amplasate containerele mai costă 250.000 de lei, amenajarea terenului 13.500 de lei, iar amenajarea aleii de acces 80.000 de lei. Pentru împrejmuirea terenului municipalitatea mai trebuie să aloce 100.000 de lei, iar pentru montarea efectivă a containerelor 7.000 de lei.
Nici racordarea containerelor la utilități nu este ieftină. Racordarea la electricitate costă 16.400 de lei, racordarea la apă 27.900 de lei, iar racordarea la canalizare 71.400 de lei. În total, amenajarea terenului și montajul scoate din vistieria Primăriei Bistrița peste jumătate de milion de lei, fără TVA.
Ideea, veche de peste un deceniu
Ideea de a achiziționa locuințe de necesitate unde să fie mutați oropsiții Bistriței nu este una nouă și nici măcar nu aparține primarului Ioan Turc. Aceasta a fost vehiculată încă din anul 2011, fiind promovată intens de viceprimarul de la acea vreme, Andrei Rusu.
La acea vreme, municipalitatea visa la 60 de astfel de locuințe, care urmau să fie amplasate pe Dealul Viilor. Anterior acestui studiu de fezabilitate care se va afla pe masa consilierilor local au mai fost făcute două, care luau în calcul nu 20, ci 64 astfel de locuințe.
Bistrițenii din Viișoara, care și-au ridicat case în apropierea zonei unde urmau a fi amplasate locuințele modulare nu au văzut cu ochi buni investiția municipalității, fiind speriați de noii vecini, majoritatea extrem de săraci și de etnie romă, care oricum nu au reușit să se adapteze în alte locuințe puse la dispoziție de stat.
La gândul că le va fi afectată liniștea și integritatea gospodăriilor lor, localnicii din Viișoara au protestat împotriva proiectului municipalității. Astfel, prin 2013, 64 de cetăţeni din Viişoara au întocmit o contestaţie pe care au înaintat-o şi Instituţiei Prefectului Bistriţa-Năsăud, oamenii motivând că zona pe care ar urma să fie amplasate containerele de locuit, cunoscută ca fiind Dealul Viilor, este de fapt pajişte şi se află în administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, singurul care îi poate schimba destinaţia, conform Legii 214/2011.
La acea vreme, în baza contestaţiei formulată de cei 64 de bistriţeni, dar şi considerând că se încalcă legea, Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud a înaintat Primăriei Bistriţa o plângere prealabila împotriva hotărârii adoptate de Consiliul Local.
Potrivit documentului citat, Prefectura menţiona că „analizând documentaţia care a stat la baza hotărârii reiese că amplasamentul locuinţelor de necesitate se afla în localitatea componentă Viişoara, ridul Valea Viilor, destinaţia actuală a terenului conform Certificatului de urbanism nr. 1270/05.08.2011 fiind de păşune în intravilan. La data adoptării hotărârii a intrat în vigoare Legea 214/2011pentru organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor. (…) Construirea de locuinţe de necesitate implică schimbarea categoriei de folosinţă a terenului, studiul prevăzând amenajarea de terase balastate pe care să fie amplasate construcţiile şi drumuri de acces, or conform aceleiaşi legi schimbarea categoriei de folosinţă a pajiştilor se face numai cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ori Ministerul Mediului şi Pădurilor, după caz, în calitatea lor de entităţi care întocmesc amenajamente pastorale sau silvopastorale prevăzute de lege. La art. 28, alin.1, lit. a din Legea 214/2011 se prevede că schimbarea destinaţiei suprafeţei de pajişte în alte categorii de folosinţă fără aprobările legale în vigoare constituie infracţiune”, se menţiona în actul emis de Prefectură, în 2012.
Mai mult decât atât, Instituţia Prefectului considera că nu s-a respectat legea nici în cazul întocmirii studiului de fezabilitate.
Reprezentanţii municipalităţii nu au fost însă de acord cu punctul de vedere al Instituţiei Prefectului, întrucât, spuneau ei, conform Planului Urbanistic General aprobat în anul 2004, terenul respectiv din Viişoara are destinaţie de zonă de locuinţe individuale.
Primele 8 locuințe au fost achiziționate în 2018, cu 150.000 de lei bucata, de trei ori prețul cât erau estimate cu 5 ani înainte, respectiv în 2013. Containerele achiziționate au 4 încăperi: cameră de zi, dormitor, grup sanitar și bucătărie. Un container are 6 metri lungime, 2,5 metri lățime și 2,7 metri înălțime.
