Cel puţin cinci oameni au murit şi alţi 230 au fost răniţi numai în capitala Manama a statului Bahrain, în urma atacurilor brutale ale armatei împotriva protestatarilor. Ţara a intrat în stare de urgenţă şi pe drumurile principale au fost postate trupe militare urcate pe tancuri. În Liban, sute de persoane protestează încă de miercuri pe străzile oraşului Tripoli, confirmând faptul că neliniştea din regiune a atins şi această ţară.
"Regimul a rupt ceva în interiorul meu… Toţi aceşti oameni adunaţi, azi, aici au sufletul frânt", a declarat Ahmed Makki Abu Taki, al cărui frate de 27 de ani, Mahmoud, a fost ucis în Piaţa Perlei. "Până acum am vrut doar plecarea guvernului, acum vrem ca şi monarhia să dispară".
Casa Alba şi-a exprimat "neplăcerea profundă" privind creşterea tensiunilor în Bahrain, care gazduieşte a cincea flotă a Marinei Americane şi este piesa de rezistenţă a eforturilor Pentagonului de a se opune ambiţiilor crescânde ale Iranului. Soldaţii păzesc principalele zone ale capitalei şi au plasat bariere şi sârmă ghimpată în jurul Pieţei Perlei şi a altor zone largi unde s-ar pute aduna oamenii. Inscripţiile cu graffiti au fost şterse.
Ministrul de Externe Khalid Al Khalifa a declarat, joi, că gestul a fost unul necesar, deoarece demonstranţii "polarizau ţara" şi o împingeau "spre abisul dogmatic". A declarat că morţile vor fi investigate şi că autorităţile au ales ora trei dimineaţa pentru a curăţa piaţa, tocmai pentru a reduce numărul posibilelor victime".
Protestatarii au început să se adune şi vineri, 18 februarie, în mai multe zone ale Bahrainului , după ce cu o zi înainte armata şi forţele de ordine i-au înăbuşit în sânge, confruntările soldându-se cu patru morţi şi mai mulţi răniţi. Mii de oameni au participat la înmormântările a trei dintre victime. Mulţi dintre aceştia purtau steaguri negre sau ale statului, numind forţele de securitate drept criminali. Poliţia nu a participat la funerarii, însă un elicopter a supravegheat constat manifestările.
Proteste şi în Libia
Martorii spun că în timpul protestelor din oraşul portuar Benghazi s-au cântat slogane prin care se cerea demisia primului ministru Baghdadi al-Mahmoudi. Mulţimea nu şi-a îndreptat mânia şi spre Moammar Gadhafi , care se află la conducere de peste 40 de ani.
Similar cu ceea ce s-a întâmplat în Tunisia şi Egipt, activiştii libieni folosesc reţelele de socializare, cum ar Facebook, pentru a aduna oamenii la o demonstraţie în forţă. Agenţia oficială de ştiri libiană nu a făcut publică nicio informaţie despre protestele antiguvernamentale. A precizat doar că în capitala Tripoli, în Benghazi şi în alte câteva oraşe, au avut loc manifestări pro-Gadhafi.
Gadhafi a venit la putere în 1969, în urma unei lovituri de stat militare, şi, de atunci, conduce ţara fără parlament sau constituţie. Deşi Gadhafi pretinde că este singurul lider revoluţionar fără statut oficial, el este cel care deţine puterea absolută.
Cum se porneşte o revoluţie în epoca Facebook
Mişcările din Egipt au fost alimentate de traficul tot mai mare de pe site-urile de social networking, chiar dacă întreruperile de internet au devenit tot mai frecvente. Un furnizor important de servicii din Egipt, firma italiană Seabone, a anunţat că pentru o perioadă de câteva ore nu a existat trafic de date pe tot cuprinsul ţării, nici date intrate nici ieşite. Până şi mesajele text nu au funcţionat o bună perioadă de vreme, guvernul, bineînţeles, negând orice implicaţie.
În Cairo, unii locuitori au declarat ca nu au avut acces la internet deloc, în timp ce alţii au spus că perturbările s-au limitat la site-urile de reţele sociale. Alţii au spus că au fost în imposibilitatea de a trimite mesaje text de pe telefonul mobil.
Karim Haggag, purtător de cuvânt al Ambasadei Egiptului din Washington, a declarat că biroul primului ministru egiptean a emis o declaraţie prin care nega faptul Facebook şi Twitter au fost închise.
Pe Facebook, 90.000 de oameni au aderat la "revoluţie". Deşi nu toţi au luat parte la protestele de pe 25 ianuarie, declarată "zi de revoltă împotriva torturii, sărăciei, corupţiei şi şomajului", ei ar putea ieşi pe străzi în zilele următoare. Ministrul de Interne, Habib al-Adli, a declarat pentru cotidianul guvernamental Al-Ahram că organizatorii acestor manifestaţii sunt "inconştienţi" şi se arată convins că apelurile lor "nu vor avea impact".
"Forţele de ordine sunt capabile să facă faţă oricărei ameninţări şi nu vom trata cu lejeritate nicio încălcare a legii", ameninţă ministrul, dar este puţin probabil ca "revoluţionarii" să se descurajeze. Spre deosebire de Tunisia, unde opoziţia era redusă la tăcere, în Egipt există un lider al acesteea. Este vorba de Mohamed El-Baradei, fostul şel al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi principalul rival al clanului Mubarak (fie că va candida tot Hosni sau fiul Gamal) la alegerile prezidenţiale din septembrie 2011.
O pagină eveniment de pe reţeaua de socializare Facebook enumera mai mult de 30 de moschei şi biserici unde protestatarii se puteau aduna.
"Musulmanii Egiptului şi creştinii vor ieşi pentru a lupta împotriva corupţiei, şomajului şi lipsei de libertate", se arată pe pagina respectivă, fiind vizualizată în scurt timp de mai mult de 70.000 de oameni.
Pagina de Facebook intitulată "Ziua Revoluţiei" a prezentat o listă de cereri pentru administraţia de aproape 30 de ani lui Mubarak, îndemnând de la creşterea salariului minim la limitarea mandatului prezidenţial.
Conform mai multor servicii web care verifică dacă serverele folosite de anumite site-uri sunt active, serverele principalului furnizor de internet din Egipt nu au funcţionat de joi seara până vineri dimineaţa. De asemenea, şi serverele care găzduiesc site-urile guvernului egiptean şi al ambasadei SUA din Cairo au fost afectate.
Andrei Tomoş
