Continuăm să vă prezentăm dosarul în care sunt inculpați mai mulți oameni de afaceri în frunte cu Ioan Vasile Păcurar și fratele acestuia – Marius Cristian Păcurar, care sunt acuzați de procurorii DIICOT că au produs și vândut ilegal alcool, motiv pentru care statul a pierdut foarte mulți bani. Anchetatorii susțin că Păcurar&Company, pe lângă faptul că au produs ilegal alcool, l-au vândut sub formă de soluție anti-mucegai, compusul principal al acesteia fiind ulterior îndepărtat prin filtrare. Avocatul lui Păcurar vine însă și cere expertize judiciare prin care dorește să demonstreze contrariul.
Întrebarea cheie: poate fi renaturat alcoolul etilic denaturat?
Procurorii susțin că Păcurar a disimulat alcoolul în substanță antimucegai Dropia fiindcă doar așa putea fi transportat fără probleme la cei care îl comercializau.
Evident, avocatul lui Păcurar a cerut instanței o expertiză tehnică judiciară efectuată de specialiști în domeniu, care să arate dacă alcoolul odată denaturat cu substanța antimucegai putea fi renaturat, adică adus la starea lui inițială.
“(…) dincolo de audierile martorilor și inculpaților pe care le solicităm în mod expres prin prezenta – fiecare martor având propria teză probatorie în acuzare și urmează a fi audiat și de către apărare tocmai în contestarea tezei probatorii a acuzării – înțelegem să precizăm necesitatea următoarelor probe:
- Expertiză tehnică judiciară – raportare la fila 16 din rechizitoriu – vol. 30 raport de expertiză judiciară (așa-zisa renaturare nu acid citric, ca modalitate de săvârșire a infracțiunii), având în vedere următoarele obiective generale:
- Posibilitatea sau imposibilitatea de renaturare a alcoolului etilic denaturat prin folosirea denaturanților menționați în dosar (fenolftaleină) în condiții normale
- Verificarea legalității și evaluarea metodei de denaturare cu fenolftaleină
- Procedeu tehnologic de renaturare a soluției Dropia cu raportare la denaturanții indicați, dacă ar fi posibilă și în ce condiții
- Adăugarea de fenolftaleină modifică ireversibil sau nu alcoolul etilic, dacă folosirea de acid, așa cum susține Parchetul, înlătură fenolftaleina, respectiv se renaturează în alcool etilic supus accizelor.
- Dacă există o altă metodă precum filtrarea prin care poate fi sau nu poate fi eliminată fenolftaleina.
Menționăm că aceste obiective sunt indicate cu titlu general, urmând a fi precizate cu alte obiective specifice, concrete, la momentul oportun. Considerăm că prezenta expertiză tehnică judiciară este «cheia de boltă» a întregului dosar, de concluziile acesteia legându-se celelalte probe și chiar soarta întregului dosar”, a precizat avocatul lui Păcurar într-un memoriu depus la dosar.
În opinia acestuia, expertiza tehnică judiciară este relevantă și necesară, întrucât întreaga acuzare se bazează pe activitatea de denaturare a alcoolului urmată de renatuarea sa.
“Acuzele vizează constituirea de grup infracțional în scopul producerii, deținerii și vânzării de alcool etilic în afara antrepozitului fiscal și, evident, evaziunea fiscală ce ar reieși din evitarea plății accizelor.
În esență, supunerea la accize o are alcoolul apt pentru consum uman, este sensul și natura accizei. În condițiile în care alcoolul produs nu este și nu poate fi folosit în consumul uman, acesta nu este supus nici accizării și, totodată, nu este supus antrepozitului fiscal (antrepozit fiscal este doar pentru alcool etilic destinat consumului uman).
Ca urmare, dacă se produce alcool denaturat ireversibil nu avem nici antrepozit fiscal și nu avem acciză necesar a fi plătită. Astfel, nu avem nici tipicitatea constituirii de grup infracțional și nici evaziunea fiscală, deoarece o substanță care nu este destinată consumului uman, provenită din alcool denaturat, nu are antrepozit fiscal, dar nici nu este supusă accizei.
Așadar, de esența acuzei adusă inculpaților este stabilirea clară dacă alcoolul produs și transformat în soluție Dropia, odată denaturat, poate să fie renaturat în așa măsură încât să redevină apt pentru consum uman (aceasta deoarece doar alcoolul etilic destinat consumului uman se supune antrepozitului fiscal și accizării)”, a mai precizat apărarea în memoriul depus la dosarul cauzei.
Totodată, avocații mai invocă o adresă transmisă de DSP Alba către polițiștii BCCO Alba (care urmăreau și ei o filieră a aceleiași grupări), în martie 2013, document în care se preciza faptul că fenolftaleina este un reactiv toxic ce nu poate fi folosit pentru consum uman.
DSP Alba: Fenolftaleina, toxică pentru consumul uman
În concluzie, mai arată apărarea, fenolftaleina din soluția Dropia nu poate fi folosită în consum uman fiind toxică, este un denaturant legal acceptat pentru denaturarea alcoolului etilic de către Comisia Națională de Biocid, soluția Dropia, în conținutul căreia se găsește fenolftaleină, nu este supusă antrepozitului fiscal și nici accizei, iar fenolftaleina existentă în soluția Dropia, împreună cu alcool etilic, își schimbă culoarea devenind incoloră în mediu acid (fenolftaleina fiind un indicator acido-bazic care își și schimbă culoarea în funcție de mediul în care se află, iar în prezența unui acid, inclusiv acidul citric, soluția devine incoloră).
„Întrebarea care reiese este: Dacă soluția Dropia își schimbă culoarea prin adăugarea acidului citric, fenolftaleina dispare din conținutul soluției sau rămâne, iar lichidul respectiv, chiar incolor, este propriu sau impropriu consumului uman?
Cu alte cuvinte, soluția respective, incoloră, este supusă antrepozitului fiscal și accizării sau nu?
O altă întrebare ar fi: dacă ar exista o procedură de renaturare, așa cum susține Parchetul, prin introducerea de acid citric, această virare spre incolor afectează existența fenolftaleinei în soluție?
Toate aceste întrebări sunt esențiale și primordiale, deoarece:
- Întreaga acuzare se bazează pe așa-zisa renaturare a soluției Dropia prin adăugarea acidului citric și, prin urmare transformarea acesteia în alcool etilic destinat consumului uman, antrepozitului și accizării.
- În eventualitatea în care, chiar dacă își schimbă culoarea, soluția în sine conține fenolftaleina cea toxică și nu mai este proprie consumului uman, atunci nu mai există obligativitatea antrepozitului fiscal și nici nu se datorează acciză, situație care schimbă în mod radical dosarul, fără a mai avea importanță reală cantitățile, modalitatea de lucru, prelevările de probe etc.”, mai punctează avocații, care mai precizează faptul că expertiza realizată în urmărirea penală “chiar de către expertul necompetent” nu a avut ca obiectiv aceste aspecte, el pornind de la bun început de la ideea prezentată de procurori că renaturarea este posibilă.
“Din cunoștințele noastre în alte dosare similare, renaturarea nici măcar nu există ca și concept, iar alcoolul etilic produs și denaturat cu ajutorul denaturanților legali nu mai poate fi adus în situația anterioară, respectiv NU POATE FI RENATURAT (procedura de renaturare nu există). Cu alte cuvinte, indiferent de culoarea soluției, aceasta este și rămâne improprie consumului uman, odată ce a fost denaturată prin adăugarea fenolftaleinei”, a mai subliniat apărătorul lui Păcurar.
Experții procurorilor DIICOT, contestați de apărare
Totodată, acesta a contestat expertiza care stă la baza rechizitoriului, întrucât expertul care a întocmit-o cu are competențele legale necesare și cu toate că judecătorul de cameră preliminară a apreciat în aceste condiții că lucrarea este lovită de nulitate relativă, poate fi utilizată de procuror în fundamentarea acuzațiilor. În acest context, avocatul a solicitat instanței să încuviințeze și o expertiză tehnică prin care să se evidențieze cantitatea de alcool etilic, respectiv de soluție Dropia, în perioada luată în discuție, cu luarea în calcul a probelor tehnologice și a cantității de linuri (n. r. – cantitățile de materie primă fermentată într-un anumit recipient), materie primă.
În al treilea rând s-a cerut și un raport de expertiză contabilă cu raportare la expertiza tehnică solicitată, care să vizeze dacă soluția Dropia este supusă accizelor/alcoolul produs, și calcularea eventualelor accize datorate, dacă distribuția soluției, aprovizionarea cu materia primă, aprovizionarea cu drojdie și enzime, producția în sine are acoperire în mod legal în actele financiar contabile, adică dacă s-au realizat în mod legal.
“Considerăm că motivele privitoare la realizarea unei contra-probe în contra raportului de constatare contabilă făcută de numita S.A., detașată din cadrul ANAF la DIICOT ST Cluj, se aplică și prezentei cereri. Astfel, vorbim despre un raport de constatare care a fost calificat de către judecătorul de cameră preliminară ca un înscris și pot fi combătute printr-o expertiză de specialitate în cadrul judecării pe fond. Pe de altă parte, prin Decizia CCR nr. 87/2019 s-a stabilit că un atare specialist, provenit din structura părții civile, este incompatibil să realizeze vreo lucrare. Judecătorul de cameră preliminară, deși a reținut acest aspect, a constatat că raportul are valoarea unui înscris, iar că vătămarea produsă fiind cauza unei nulități relative poate fi remediată prin întocmirea unei expertize de specialitate”, a mai subliniat avocatul lui Păcurar în memoriu.
Acestea nu sunt însă singurele solicitări, fiindcă memoriul cuprinde 13 solicitări în total, unele importante, astfel că vom reveni asupra lor într-o ediție viitoare.
În opinia mea, acest memoriu a fost în fapt gândit și redactat de către ilustrul domn avocat Iuga Mihai Traian.