Proiectul de hotărâre privind aprobarea organigramei şi a statului de funcţii ale Centrului Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud pentru anul 2015, a primit aviz favorabil în ședința CJ din data de 27 mai, însă consilierul Eugen Curteanu, a avut o intervenție.
„În ceea ce privește modificările organigramei şi a statului de funcţii care nu prevăd majorări ați propus un număr de 12 dansatori, un coregraf în plus și șase instrumentiști.Înțeleg necesitatea înființării ansamblului de dansuri, dar dat fiind faptul că avem deja 14 instrumentiști și soliști-instrumentiști, de ce mai era nevoie de încă 5 violoniști?” a precizat Curteanu.
Președintele CJ BN, a intervenit și adăugând că și dânsul a avut aceleași curiozități și a purtat mai multe discuții cu colegii de la CJC BN.
„În momentul de față sunt două tipuri de membrii ai Ansamblului Profesionist de Dansuri „Dor Românesc”, cei angajați și colaboratorii. Aceștia sunt plătiți pe alt tip de contract. În urma unei discuții cu domnul director Țărmure, cu maestrul Ștefan Cigu și cu ceilalți specialiști de la Centrul Județean pentru Cultură, am ajuns la varianta, „minime” a unei orchestre profesioniste, pentru că centrele au un număr mult mai mare, vizavi de câți membrii trebuie să aibă o orchestră profesionistă, care să poată face față cu succes prezentării de spectacol. Și în urma discuțiilor cu ei, din 15 posturi care cereau suplimentarea, am ajuns la varianta în care pe minim putem să funcționăm bine cu această orchestră și am suplimentat orchestra cu cele 5 sau 6 posturi pe care le avem. De asemenea, am avut o discuție mai veche vizavi de crearea pe lângă ansamblul profesionist „Dor Românesc” a unui ansamblu de dansatori. Și aici cererea a fost mai mare, am mers pe minimul posibil de perechi care pot să dea un spectacol și ținând cont de dorința noastră de a finaliza până la finalul anului investiția de la fostul Cinematograf Dacia, i-am rugat pe colegii de la Centru și pe domnul vicepreședinte Pugna care coordonează, să vină cu propunerea acestor posturi, cu precizarea, că, concursul de angajare pentru ansamblul de dansatori, va fi făcut cu o lună – o lună jumate înainte de-a ști că spațiul devine funcțional”, a adăugat Radu Moldovan.
Direcorul Centrului Cultural Municipal, Gavril Țărmure a declarat:
„Orchestra nu suportă o mărire a numărului de instrumentiști, pentru că cei șase pe care dorim să îi angajăm, de când sunt eu director acolo, funcționează neîncetat și au fost plătiți cu contract de colaborare la capitolul cheltuieli materiale – programe culturale. Și am considerat că în doi ani de zile s-a putut verifica, deși, majoritatea dintre cei șase au lucrat înainte de-a fi eu director acolo, și pot fi angajați pentru că până la urmă lucrul este același doar că sunt plătiți la altă categorie de buget. Prin urmare nu am modificat bugetul, oamenii au fost verificați și în mod special de către o comisie din cadrul Centrului Județean pentru Cultură, și s-au validat și manifestațiile publice pe care le-au avut. În ce privește angajarea dansatorilor, încă de la înființarea acestei instituții s-a numit Ansamblul folcloric profesionist „Dor românesc”. Era incompletă această instituție, posturile au existat foarte multă vreme, s-au desfințat la un moment dat dintr-o Ordonanță a Guvernului din 2013, iar prin contestarea acesteia la Curtea Constituțională, s-a revenit. Prin urmare nu am inventat noi aceste posturi și nu acuma ne-am exprimat o dorință nouă, este un deziderat încă de la înființarea acestui ansamblu care se numește și prin titlu profesionist. Prin urmare, pentru că această infrastructură va fi pusă la punct, am vrut să avem un ansamblu complet. Acestea sunt în fond și în principal, motivele pentru care am solicitat această modificare”.
După această poziție a directorului CJC BN, a intervenit și consilierul județean Monica Săsărman, având nelămuriri legate tot de contracte.
„Dacă acea listă este competă așa cum spunea și domnul director Țărmure, nu înțeleg de ce trebuie să angajăm, când am putea continua contractele de colaborare. A doua întrebare, acele donații din colaborare vizau evenimentul în sine sau cuprindeau alte clauze?”
Președintele CJ a intervenit încercând să lămurească situația.
„Contractele de colaborare erau permanente și domnul director Țărmure cred că a fost foarte explicit. Dar poate având o exprimare foarte culturală, nu a înțeles toată lumea. Oamenii aceștia lucrează, în această orchestră profesionistă încă înainte de-a aproba managementul domnul Țărmure, și acum nu am făcut altceva decât să formalizăm, dacă vreți, angajarea lor din contracte de colaborare, plus banii din partea de buget, cheltuieli materiale-culturale, în zona de cheltuieli cu resurse umane. Deci în bugetul mare al Centrului Județean pentru Cultură, doar se remediază lucrul acesta, nu mai sunt plătiți cu contract de colaborare, deci nu lucrează ocazional, adică doar pentru anumite evenimente, când sunt evenimente de mai mare amploare, acelea sunt alte tipuri de colaborări cu invitați, cu alți ariști care reprezintă alte zone folclorice ale țării noastre”, a explicat Radu Moldovan.
Și consilierul județean Neia Lăcătus a avut o intervenție.
„Dacă tot suntem la capitolul plătit, rugămintea și întrebarea, nu știu dacă depinde de dumneavoastră, discutam cu mulți funcționari din Centrul Cultural Municipal, salariile sunt sub orice critrică. Cum s-ar zice, femeia de serviciu are mai mare salariu ca un funcționar din CJC, care are studii superioare.
Aici a răspuns directorul CCM , Țărmure, făcând referire la legea salarizării.
„Numai dacă nu în mod paradoxal, salariul femeii de serviciu a crescut ca urmare a măririi salariului minim pe economie, iar la ceilalți nu s-a putut face, pentru că salariu e în funcție de legea salarizării din România, și pentru că nu mai sunt alte opțiuni, nu avem alte posibilități”.
Totodată, a intervenit și președintele CJ BN:
„În momentul de față, e adevărat că există o problemă mare în sistemul public, în România, și în momentul de față e într-un stadiu avansat noua lege a salarizării, discutată între reprezentanții Guvernului, patronate și sindicate și există angajamentul că o dată cu 1 ianuarie 2016, va fi o nouă Lege a salarizării, pentru că din păcate salarizarea în sistemul public lasă de dorit”.
În urma discuțiilor s-a votat cu 30 de voturi „pentru” și o abținere, astfel că proiectul de hotărâre a fost adoptat.
