Averea sindicala din Bistrita-Nasaud topita intre orizonturile rosii ale partidului si capitalismul de cumetrie

Povestea patrimoniului sindical din judeţul Bistriţa-Năsăud este una cât se poate de ciudată şi de sinuoasă, mirosul de cod penal fiind cât se poate de impregnat în pereţii imobilelor ce au aparţinut cândva marii averi sindicale. O avere uriaşă dacă stăm să ne gândim la hotelurile şi vilele de vacanţă din oraşul-staţiune Sângeorz-Băi, apartamentele de locuit de pe raza municipiului Bistriţa, casa de oaspeţi a defunctei UGSR (Uniunea Generală a Sindicatelor din România). La toate acestea, dispărută de pe harta sindicală – Casa de Cultură din Piaţa Mihai Eminescu, bijuteria coroanei.

O casă de oaspeţi, două case de oaspeţi sau câte ceva pentru fiecare

La data de 22 Decembrie 1989, patrimoniul sindical bistriţean bine garnisit aparţinea Uniunii Generale a Sindicatelor din România, filiala Bistriţa-Năsăud. Căderea regimului comunist va avea drept rezultat „dispariţia” UGSR şi apariţia unor centrale sindicale cu iz democratic şi care s-au dovedit a fi rampa de lansare a foarte multor lideri sindicali spre orizonturi roşii şi portocalii, asta în funcţie de afilierea politică. Altfel, cel mai sindicalizat partid a fost, pe rând, PDSR-ul lui Ion Iliescu şi Adrian Năstase dar şi actualul PSD, deşi, aici, ponderea sindicaliştilor fiind una extrem de redusă.
În Bistriţa-Năsăud, cele mai cunscute nume care s-au impus în politica sindicală sunt Adolf Bloos, fost preşedinte al CNSLR-Frăţia, Ioan Benţa, Carol Ghelner, ex-vicepreşedinţi, Doru Hodoş, preşedinte Cartel Alfa, Viorel Viţelariu, lider Sanitas şi actual şef la CNSLR-Frăţia, Silviu Nan, fost lider BNS, Adina Ratiu, actual lider BNS.

Pasul 1: Casa de oaspeţi a UGSR

Este unul din primele imobile care au revenit CNSLR-Frăţia după Decembrie 1989. Mai precis e vorba de sentinţa cu numărul 782 pronunţată în dosarul 732/1990 de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti. Această decizie conferea în 1990 personalitate juridică Conferderaţiei Sindicatelor din România, în temeiul căreia C.N.S.R.L. Frăţia s-a declarat “succesorul universal al patrimoniului fostului U.G.S.R.”, deşi nu era unica confederaţie sindicală rezultată din dezmembrarea fostei Uniuni. Primul scandal între sindicate va izbucni după ce liderii CNSLR-Frăţia vor vinde casa de oaspeţi a defunctei UGSR către SC Agraria SRL Bistriţa contra sumei de 31.500 de mărci germane, aşa cum reiese şi din Decizia nr. 6005 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie din data de 2.11. 2004: „ să se dispună prin încheiere înfiinţarea unei popriri asiguratorii asupra conturilor pârâtei de rândul 2, terţ poprit, pentru echivalentul în lei la data plăţii a sumei de 31500 mărci germane, pe care pârâta de rândul 1 le-o datorează în urma vânzării imobilului în litigiu, proprietate comună, urmând ca această poprire să fie radiată prin sentinţă. Potrivit unor documente oficiale, casa de oaspeţi a făcut parte din patrimoniul fostei UGSR, trebuind să fie  administrat în comun de către cele patru confederaţii reprezentative care au semnat un acord şi au înfiinţat o asociaţie în acest scop, Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură a Sindicatelor din România în următoarele cote: CNSRL Frăţia – 37%; CNS Cartel ALFA – 28%; BNS – 17,5%; CSDR – 17,5%; contractul de vânzare-cumpărare încheiat între CNSRL Frăţia şi UJSL Bistriţa Năsăud, în calitate de vânzătoare şi  SC A.R. SRL Bistriţa, în calitate de cumpărătoare, a fost încheiat fără acordul celorlalte părţi, se mai arată în decizia ÎCCJ.
A urmat un proces care se va încheia în 2 noiembrie 2004, adică după zece ani de zile în favoarea CNSLR-Frăţia sau, ceea ce a mai rămas din această centrală sindicală.

Pasul 2:Casa de Cultură a Sindicatelor

Potrivit volumului „ Casa de Cultură a Sindicatelor” scris de Augustin Pădurean şi Alexandru Câţcăuan, noua Casa de cultura a sindicatelor trebuia să fie obiectivul central al unui complex cultural pentru care s-au demolat 173 de case. Proiectul, realizat de specialiştii Institutului de Proiectări Bistrita, Emil Leferman, Nicolae Taşcă, Eugen Costache şi Ioan Gătej, prevedea: o sala de spectacole cu 825 de locuri şi o scena adaptabilă teatrului italian sau elisabetan, o sală modernă de balet, o sală de sport, săli pentru diverse activităţi de club, pentru pictură şi sculptură, bibliotecă, cine-club şi expoziţii, un teatru şi un cinematograf în aer liber, o grădină suspendată în suprafaţă de 7000 mp şi parcare inferioară.

Bani pentru Uniune. Ce zice Adolf Bloos???

Acestea sunt o parte din fapte, mai precis cele care fac referire la imobilul din spatele Casei de Cultură a Sindicatelor situată pe strada Alexandru Odobescu. După cum era de aşteptat, celelalte confederaţii sindicale şi-au cerut partea din vânzarea casei de protocol, dar se pare că nu au văzut prea mare lucru.

La scurt timp după vânzarea casei de protocol către SC Agraria srl, CNSLR-Frăţia se va muta în imobilul situat în Piaţa Mihai Eminescu. Din start trebuie spus un singur lucru: ceea ce ar fi trebuit să fie casa de cultură a sindicatelor era un imobil terminat pe jumătate.
Pe data de 19 octombrie 1994 între CNSLR-Frăţia şi Consiliul Judeţean se încheie un protocol în urma căruia sindicatele vând Consiliului Judeţean etajul doi şi trei contra sumei de 300 de milioane de lei: „  Consiliul judeţean Bistriţa-Năsăud a fost chemat în judecată pentru partea de imobil nou, înstrăinată acestuia, însă această înstrăinare a fost făcută cu acordul reclamantei iar scopul acesteia a fost obţinerea de fonduri pentru finalizarea investiţiei şi care au fost efectiv plătite pentru lucrările de finisare. Protocolul intervenit la 19 octombrie 1994 consemnează avizul reclamantei la înstrăinarea cotei de 1/21 părţi din clădire dar în rest este nul, el nefiind autorizat conform Statutului amintit de nici un for superior, astfel că nu poate fi invocat”, se arată în decizia ICCJ dată după zece ani de procese între CNSLR-Frăţia şi Cartel Alfa.
Preşedintele de atunci a CNSLR-Frăţia BN, Adolf Bloos a dat următoarea explicaţie: „ Cine nu ştie ce vremuri au fost, îi este uşor să vorbească. Am preluat un imobil pe care nimeni nu avea bani să-l termine. Acum se uită toate aceste lucruri. A trebuit să vindem etajul doi şi trei Consiliului Judeţean, iar cele 300 de milioane au fost folosite, până la ultimul leuţ, pentru a mai face ici şi colo unde lucrări pentru interioare, dar şi pentru a închide unele părţi ale construcţiei”, îşi aminteşte Bloos.
Misterul vânzării respectivelor spaţii diferitelor firme nu este deloc un mister: Bloos a mai spus că deşi a ofertat în repetate rânduri municipalitatea pentru prelua spaţiile din imobil, niciunul din primarii care s-au perindat pe fotoliul situat în Piaţa Centrală nr. 6 nu s-a arătat interesat de această propunere.
Dincolo de cuvintele care nu pot explica unde s-au dus banii încasaţi din vânzarea unor spaţii, stă un lucru cât se poate de sigur: orice fel de vânzare care a fost făcută de liderii CNSLR-Frăţia, ea a trebuit să aibă, să fie vizată de şefii de la Bucureşti, indiferent dacă aceştia s-au chemat Miron Mitrea, Pavel Tudoran şi Marius Petcu. Toţi au ştiut la vremea lor de vânzarea respectivelor spaţii, absolut toţi.
Numai departe vreau să mai povestesc un episod pe care îl ştiu foarte bine: în luna octombrie 1995, CNSLR-Frăţia BN trimitea la Bucureşti suma de 1,5 miliarde de lei, bani care vor salva confederaţia de la „pieire”. Vă asigur că este un episod cât se poate de real. Banii au provenit, desigur, din vânzarea unor spaţii din imobilul situat în piaţa Mihai Eminescu.

Un raport de expertiză

Conform raportului de expertiză întocmit în dosarul cu numărul 2324/1996 de la Tribunalul Bistriţa, proprietarii tabulari ai imobilului situat în Piaţa Mihai Eminescu erau următorii: SC Fapa SRL şi Ceuca Maria cu 62,36mp, SC EMI Corporation Serv SRL cu 418,611 mp, Consiliul Judetean Bistriţa-Năsăud 1033,1 mp, SC Romelmar Com SRL 94,70 mp, SC Bingo Club SA Bistriţa cu 2574,63 mp, restul suprafeţei fiind deţinută de CNSLR Frăţia. Reamintim faptul că este vorba de aproape 10 mii de mp. Aceeaşi expertiză calcula la suma de peste 37 de miliarde de lei vechi valoarea respectivului imobil, în timp ce spaţiile deţinute de CNSLR-Frăţia valorau la începutul anului 2000, adică în urmă cu 10 ani peste 11 miliarde de lei.

Concluzia ÎCCJ!

Pentru a înţelege mai bine ceea ce s-a întămplat din punct de vedere juridiv, vă redăm, mai multe fragmente din decizia finală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Decizia nr. 6005 , SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Actualizata la
Institutie: ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA CIVILĂ ŞI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ
Decizia nr. 6005
Dosar nr. 3920/2002
Şedinţa publică de la 2 noiembrie 2004

Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta CNS-Cartel „alfa”, filiala Bistriţa Năsăud, a chemat în judecată pe pârâtele 1) CNSRL „Frăţia”, filiala Bistriţa-Năsăud, şi 2) Consiliul judeţean Bistriţa-Năsăud solicitând instanţei: să constate calitatea părţilor de coproprietari asupra imobilului înscris în C.F. 5874 Bistriţa, nr. top 8466, Casa de Cultură a Sindicatelor, alături de pârâta nr. 1 CNSRL Frăţia, filiala Bistriţa-Năsăud; să se dispună intabularea în C.F. şi pe numele reclamantei a dreptului său de proprietate asupra acestui imobil, în cotă de ½ parte; să se dispună partajarea acestui imobil prin atribuirea de loturi, în conformitate cu cota sa de coproprietate şi să i se predea în posesie lotul format; faţă de pârâta nr. 2 Consiliul judeţean Bistriţa, să se dispună anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 14 octombrie 1994, cu privire la cota de ½ părţi din acest imobil, cu repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii acestui act în măsura în care această vânzare afectează dreptul de coproprietate al reclamantei.

În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că imobilul în litigiu a aparţinut fostului C.C. al UGSR din România, reprezentând Casa de Cultură a Sindicatelor din Bistriţa, şi, în baza Statutului Convenţiei Naţionale pentru Administrarea Patrimoniului Sindical Comun, Regulamentul de funcţionare a Consiliului de Administraţie, a Statutului filialei judeţene Bistriţa-Năsăud, Cartel ALFA, a Protocolului încheiat la 19 octombrie 1994 între reclamantă şi pârâta nr. 1, s-a stabilit că şi reclamanta este coproprietară asupra patrimoniului fostului CC al UGSR, deci şi asupra acestei construcţii.

S-a mai arătat că, de fapt, prin Protocolul încheiat la 19 octombrie 1994 cu pârâta de rândul 1, s-a recunoscut de către aceasta că şi reclamanta este coproprietară alături de pârâtă, în proporţie de 40% dar, cu toate acestea, fiind de totală rea credinţă şi pe baza unor acte emanate de la forul său superior – s-a intabulat în cartea funciară în exclusivitate, în anul 1994, după care, la 14 octombrie 1994 a vândut Consiliului judeţean Bistriţa Năsăud cota de 1/21 părţi din acelaşi imobil.

În drept s-au invocat dispoziţiile art. 969, art. 970 şi art. 728 C. civ. şi Legea nr. 115/1938.
Prin întâmpinare şi cerere reconvenţională, pârâta CNSRL Frăţia Bistriţa a solicitat: 1) respingerea acţiunii reclamantei sau 2) în cazul admiterii acţiunii, să se constate că, în conformitate cu Statutul Convenţiei Naţionale pentru Administrarea Patrimoniului Sindical Comun şi a Regulamentului de Funcţionare, reclamanta are doar cota de 29,6% din patrimoniu, să-i fie atribuită acesteia partea din clădirea ce urmează a fi finisată iar, în cazul în care i se va atribui o parte din cea terminată şi revendicată efectiv, să fie obligată la plata contravalorii investiţiilor făcute de pârâtă şi să se instituie un drept de retenţie până la achitarea sumei.
…………
Consiliul judeţean Bistriţa-Năsăud, prin precizarea de la dosar a solicitat respingerea capătului de cerere din acţiune privitor la anularea contractului de vânzare-cumpărare încheiat între acesta şi pârâtă deoarece a fost de bună credinţă, a acceptat oferta de vânzare şi a achitat preţul, a preluat spaţiul şi, ulterior, a adus o serie de îmbunătăţiri cu scopul de a-i spori gradul de utilitate; şi-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară iar pârâta, vânzătoare, a făcut dovada că este proprietară asupra imobilului vândut astfel că solicită să îi fie respectată cota de 1/21 părţi.
Ulterior, prin cerere reclamanta şi-a extins acţiunea şi faţă de: 1) SC F. SRL Bistriţa, 2) SC E.C.S. SRL Bistriţa; 3) SC R. SRL Bistriţa şi 4) SC B.C. SRL Bistriţa, chemându-le în judecată în calitate de pârâte cu motivarea că au devenit coproprietari asupra imobilului în litigiu…

Tribunalul Bistriţa-Năsăud, secţia civilă, prin încheierea de admitere în principiu din 11 octombrie 2001, în baza art. 6736 C. proc. civ. a admis în parte, în principiu, acţiunea civilă extinsă şi precizată înregistrată de reclamanta CNS CARTEL ALFA, filiala Bistriţa Năsăud, acţiunea reconvenţională formulată de pârâta CNSRL Frăţia, Uniunea judeţeană a Sindicatelor Libere, UJSL Bistriţa Năsăud, cererea de intervenţie în interes propriu formulată de Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Democratice Bistriţa Năsăud, afiliată la Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR), cererea de intervenţie în interes propriu formulată de Uniunea judeţeană a Sindicatelor Democratice Bistriţa Năsăud, afiliată la Confederaţia Sindicatelor din România (CSDR) şi Blocul Naţional Sindical, filiala Bistriţa Năsăud precum şi acţiunea conexă precizată formulată de reclamanţii CNS – Cartel Alfa – Filiala Bistriţa Năsăud, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România – CSDR – Uniunea judeţeană a Sindicatelor Democratice – UJSD – Bistriţa Năsăud şi Blocul Naţional Sindical – BNS, filiala Bistriţa Năsăud. S-a constatat, prin încheiere, că reclamantele CNS Cartel Alfa, filiala Bistriţa Năsăud, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România – UJSD Bistriţa Năsăud, Blocul Naţional Sindical – BNS, filiala Bistriţa Năsăud şi pârâta CNSRL Frăţia, Uniunea judeţeană a Sindicatelor Libere – UJSL Bistriţa au devenit coproprietare asupra următoarelor bunuri imobile:
a) imobilul din Bistriţa, Casa nouă de cultură a sindicatelor, înscris în C.F. nr. 5874 Bistriţa, nr. top 8486 şi C.F. nr. 5877/S Bistriţa nr. top 8486/S şi b) imobilul din Bistriţa, constând din Casa de oaspeţi, înscris în C.F. nr. 403/S Bistriţa nr. top 2124/1/1/S. Au fost stabilite cotele de coproprietate astfel: 370/1000 părţi pentru CNSRL Frăţia – UJSL – Bistriţa; 280/1000 părţi pentru CNS Cartel Alfa, filiala Bistriţa Năsăud; 175/1000 părţi pentru Confederaţia Sindicatelor Democratice CSDR – Uniunea judeţeană a Sindicatelor Democratice – UJSD – Bistriţa Năsăud şi 175/1000 părţi pentru Blocul Naţional Sindical BNS, filiala Bistriţa Năsăud. Celelalte capete de cerere din acţiunea principală, acţiunea conexă, cererea reconvenţională, cererile de intervenţie, s-a dispus, urmează să fie soluţionate odată cu fondul.
Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, prin decizia civilă nr. 79 din 31 mai 2002, a admis apelurile declarate de pârâtele SC A.R.P. SRL Bistriţa, SC E.C.S. SRL Bistriţa şi CNSRL Frăţia – UJSL – Bistriţa Năsăud împotriva încheierii de admitere în principiu din 11 octombrie 2001 a Tribunalului Năsăud pe care a schimbat-o în tot în sensul că a respins ca inadmisibilă cererea privind constatarea cotelor ideale de proprietate ale reclamantelor şi pârâtei CNSRL Frăţia – UGSL – Bistriţa-Năsăud şi ieşire din indiviziune asupra imobilelor înscrise în C.F. 5877 Bistriţa, nr. top 8486, C.F. 5877/S Bistriţa, nr. top 8486/S şi C.F. 403/S Bistriţa, nr. top 2124/1/1/S. S-a dispus trimiterea dosarului, aceleiaşi instanţe, pentru continuarea judecăţii celorlalte capete de cerere din acţiunea principală şi cererea reconvenţională.
……………………..
Condiţia de admisibilitate a acţiunii de partaj este reprezentată de existenţa unor drepturi de proprietate comună.
Instanţa de apel a stabilit corect că asupra imobilelor înscrise în C.F. nr. 5874 Bistriţa nr. top 8486, Casa Nouă de Cultură a Sindicatelor, C.F. nr. 403 nr. top 2124/1/1 şi C.F. nr. 403/S nr. top 2124/1/1/S Bistriţa, Casa veche de Cultură a Sindicatelor şi Casa de oaspeţi cele patru confederaţii sindicale în litigiu nu şi-au intabulat un drept de proprietate comună.
Situaţia juridică a bunurilor ce au aparţinut fostei Uniuni Generale a Sindicatelor din România nu a fost reglementată prin lege.
Acordul dintre CNS – Cartel Alfa, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România – CSDR, Blocul Naţional Sindical BNS şi CNSRL Frăţia de a administra în comun fostul patrimoniu al Uniunii Generale a Sindicatelor din România nu reprezintă un mod de dobândire a dreptului de proprietate.
Faţă de considerentele menţionate, Curtea va respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de reclamanţii CNS CARTEL ALFA, filiala Bistriţa Năsăud, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România CSDR – Uniunea Judeţeană a Sindicatelor Democratice UJSD Bistriţa Năsăud, Blocul Naţional Sindical B.N.S., filiala Bistriţa Năsăud, împotriva deciziei nr. 79 din 31 mai 2002 a Curţii de Apel Cluj, secţia civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 noiembrie 2004.

Orice comentarii sunt de prisos. În numărul următor vom afla care sunt poziţiile şefilor de sindicat de la Cartel Alfa, UJSLI şi BNS.(VA URMA).
Alin Cordoş