Averea mestesugarilor, furata cu binecuvântarea tuturor guvernelor
Ce nu au reusit comunistii 50 de ani, s-a realizat in democratia noastra balcanica dupa 1990.
Banii si bunurile unei organizatii infiintate in Bucuresti, inca din 1855, au disparut fara urma. Este vorba de fondurile Casei de Ajutor Reciproc a Cooperatiei Mestesugaresti.
Organizatia si cladirile din patrimoniul acesteia au fost furate la bucata, daca nu cu toptanul, functie de persoanele implicate. Bineinteles, tot in buna traditie româneasca, nimeni nu a fost tras inca la raspundere pentru acest furt din banii si bunurile particulare care au constituit averea adunata in peste 150 de ani de membrii cooperatiei mestesugaresti. Infiintata inca din 1855, cu sediul central in Bucuresti, asociatia membrilor cooperatisti a purtat de-a lungul anilor mai multe nume. In anul 1949, prin Decretul nr. 133 al Consiliului de Ministri, se infiinteaza UCECOM si CentroCoop, organe cu rol de indrumare si control la nivel national a activitatilor de tip cooperatist. Prima dintre acestea actiona in orase si municipii, in timp de Centrocoop se ocupa de activitatea de la sate. In 1968, comunistii i-au schimbat denumirea in Casa de Ajutor Social al Cooperatiei Mestesugaresti – CASCOM, dar noul proprietar nu putea sa se atinga de bunurile asociatiei. Trebuie mentionat ca toti cei care faceau parte din asociatia de tip cooperatist isi luau ulterior pensiile din banii adunati in fondul special destinat acestui scop, inclusiv in glorioasa perioada comunista.
Iliescu a dat tonul la ciordeala
Cu sau fara voia nimanui, primul de pe lista care a poftit la bunurile (particulare) ale cooperatiei mestesugaresti a fost Ion Iliescu. In data de 8 februarie 1990, in calitate de presedinte al Comitetului Frontului Salvarii Nationale, Ion Iliescu semneaza Decretul-lege nr. 66 privind organizarea si functionarea cooperativelor mestesugaresti din România. Decretul nu a fost decât un troc ordinar. Iliescu a luat 600 de spatii din patrimoniul Cooperativei Mestesugaresti, promitând in schimb celor aflati la conducerea UCECOM ca nu-si vor pierde privilegiile. Spatiile comerciale au fost date ulterior date revolutionarilor. Totusi, fostul presedinte a avut grija ca la articolul 33 din Decretul-lege 66 sa prevada ca fondurile adunate de la mestesugari nu pot fi instrainate, iar la articolul 35 ca „pensiile si ajutoarele sociale acordate in cadrul asigurarilor sociale din Cooperatia Mestesugareasca nu sunt impozabile si nu pot fi cedate cu niciun titlu, nici total, nici partial. Dreptul la pensie si la ajutor social este imprescriptibil”. Totodata, ultimul paragraf anula dispozitiile si prevederile legii comuniste nr. 14 din 15 mai 1958, referitor la activitatea aceleiasi asociatii cooperatiste a mestesugarilor. La foarte scurt timp, Dumitru Dânga, principalul artizan al jafului, si autointitulat presedinte al UCECOM, a organizat in 24 aprilie 1990 la Sala Palatului, al VIII-lea Congres al Cooperatilor Mestesugaresti, substituindu-se CASCOM si sindicatelor. De altfel, UCECOM nici nu avea personalitate juridica. Abia in 2006 uniunea de tip parazitar infiintata de comunisti intra oarecum in legalitate, insa pe usa din dos, UCECOM fiind inscrisa pe 1.08.2006 la pozitia 112 din Registrul Special al Asociatilor si Fundatiilor. Promitând devalizarea bunurilor cooperativelor mestesugaresti, Dânga a acces, ulterior, pâna la plutonul fruntas al PSD.
Roman si Nastase au inlesnit hotia
Pentru a creiona cât de cât tabloul celor ce au protejat jaful, mai trebuie mentionate ca si evenimente infiintarea Bancii pentru Mica Industrie si Libera Initiativa, decisa de Petre Roman la 11 iulie 1990, si aparitia primei Constitutii de dupa revolutie, din anul 1991. In cadrul bancii sus-mentionata se regasesc printre membri fondatori, cooperativele mestesugaresti si casele de pensii ale acestora. Banca a fost preluata ulterior de catre una greceasca, iar de capitalul particular autohton nu se mai stie nimic. In ceea ce priveste Constitutia din 1991, aceasta a prevazut dreptul fundamental la proprietate, dar numai in doua cazuri – proprietatea privata si cea de stat. Fondurile de pensii ale meseriasilor se incadrau in forma de tip proprietate privata asociativa, formula ce dispare dupa adoptarea Constitutiei din 1991. In schimb, UCECOM, unitati inexistente juridic, isi aroga dreptul de dispozitie asupra proprietatilor mestesugarilor. Jaful se generalizeaza incepând cu data de 22 decembrie 1992, când prin doua decizii cu acelasi numar dar continut diferit, Dumitru Dânga isi la UCECOM bunurile asociatiilor mestesugaresti Cooperativele mestesugaresti. Ca sa acopere jaful, in data de 7 iunie 1993 este adoptata Legea 34 privind integrarea sistemului de asigurari sociale al cooperatiilor mestesugaresti in sistemul asigurarilor de stat. Banii de pensie ai mestesugarilor erau deja dositi. Incepând de la adoptarea Legii 34/1993, statul plateste nejustificat pensii catre aproximativ 450.000 de persoane, oameni care cotizeaza la un fond de pensii CASCOM. Situatia este cunoscuta chiar si de actualul prim-ministru Ungureanu, iar sute de politisti si zeci de procurori lucreaza la descâlcirea itelor acestui caz.
Sugativele averii mestesugarilor
Mecanismul ingenios pus la cale de smecherii de la UCECOM face in asa fel incât si in ziua de azi sa dispara ce a mai ramas din cladirile si spatiile mestesugarilor prin infiintarea unei asa zise Camere de Arbitraj, considerata instanta de judecata a Uniunii. Practic prin infiintarea acesteia, a fost incalcata Constitutia României, indiferent ca vorbim de cea din 1991 sau de cea in vigoare, in care se precizeaza ca „Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie (n. r. – potrivit Constitutiei din 1991 – Curtea Suprema de Justitie) si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”, cu exceptia altor organe, cum ar fi Curtea de Conturi sau Curtea Constitutionala.
Asa numita instanta a UCECOM nu face altceva decât sa acorde pe banda rulanta, prin „decizii judecatoresti”, titluri de proprietate asupra unor spatii comerciale sau de productie si hoteluri ce apartin cooperatiei mestesugaresti din România.
Dar sa nu uitam de modul cum a fost daruita MindBank din banii mestesugarilor si universitatea neacreditata a UCECOM – Artifex.
Artifex a fost infiintata initial ca fundatie ca mai apoi sa fie transformata intr-o universitate capusa in patrimoniul careia au fost trecute multe dintre bunurile mestesugarilor, in valoare totala de 10 miliarde de lei vechi.
Si PDL pofteste
Daca vechile guvernari au inchis ochii si au dat chiar o mâna de ajutor la furtul averii mestesugarilor, nici actuala guvernare a PDL nu face exceptie. Parlamentarii PDL au propus inca din 2006 un proiect al Legii mestesugurilor, avându-i ca initiatori pe Monica Iacob Ridzi si Daniel Buda, proiect care in 2007 a trecut de Senat. In expunerea de motive, printre principalele atributii ale Camerelor mestesugarilor este prevazuta si „administrarea Registrului mestesugarilor si al Registrului pentru ucenici”.
Silviu Teodoru
