Expertii Comisiei Europene au constatat probleme mai grave la Sofia decât la Bucuresti în privinta justitiei si este posibil ca raportul din iulie sa fie însotit doar în cazul Bulgariei de o recomandare ce ar putea duce la blocarea fondurilor europene, potrivit NewsIn.
Fara sa admita în mod oficial vreo comparatie între Bulgaria si România, Comisia Europeana a trimis aceiasi experti atât la Bucuresti, cât si la Sofia, pentru a evalua reformele judiciare si lupta împotriva coruptiei si crimei organizate din cele doua tari.
Impresiile dupa cele doua vizite sunt modeste în privinta României si ferme fata de Bulgaria, care, la raportul din iulie, se poate astepta la perspectiva înghetarii fondurilor europene. La Bucuresti, pe partea de plusuri s-ar numara ministrul Catalin Predoiu – "impresionant", dar fara sprijin politic -, procurorul general Laura Codruta Kovesi, precum si activitatea Directiei Nationale Anticoruptie, în ciuda presiunilor politice, spune o sursa europeana familiarizata cu misiunea expertilor CE, citata de aceeasi sursa.
La minusuri ar intra atributiile sporite ale Consiliului National de Integritate – un organism politic menit sa controleze activitatea inspectorilor independenti ai Agentiei Nationale de Integritate. Codul Penal, care ar fi trebuit adoptat deja de doi ani, potrivit promisiunilor facute de Bucuresti, ramâne în atentia Comisiei, mai ales ca ar putea suferi modificari în comisiile juridice din Camera Deputatilor si Senat. Un personaj care a facut o impresie destul de proasta expertilor este Lidia Barbulescu, presedinta Consiliului Superior al Magistraturii, ale carei comentarii generale nu atingeau nimic din ceea ce doreau sa afle expertii, dupa cum a declarat o sursa apropiata specialistilor trimisi de Bruxelles.
Parlamentul, o "instanta paralela"
Comisia este informata si cu privire la probatoriile fostilor ministri care au fost analizate în Parlament, pe cale sa devina o "instanta paralela", dupa cum spune o alta sursa europeana. De asemenea, Oficiul European de Lupta Antifrauda (OLAF) a colaborat foarte bine cu Departamentul pentru Lupta Antifrauda din România (DLAF) si este multumit ca acesta semnaleaza multe cazuri, spre deosebire de institutia omoloaga din Bulgaria, care are prea putine sesizari. Desi clauza de salvgardare nu pare a fi în carti pentru raportul din iulie, oficialii de la Bruxelles considera suficient simplul fapt ca "mecanismul de cooperare si verificare" va continua si în urmatoarele sase luni si ca niciunul din cele patru "obiective de referinta" nu va fi bifat. "Macar în România functioneaza partea de anchetare, chiar daca pe urma dosarele sunt blocate în instante. Dar în Bulgaria nu merge nici partea asta", afirma ultima sursa citata.
Probleme mai mari în Bulgaria
La nivelul Comisiei Europene s-a creat o "abordare holistica" în ceea ce priveste Bulgaria, fiind înfiintata o echipa speciala cu experti din diferite institutii – Secretariatul General al CE, Oficiul European de Lupta Antifrauda, Directia Justitie, Libertati civile si Securitate, Directia Extindere.
Daca înainte de aderarea Bulgariei, legatura dintre politicieni, oameni de afaceri si capi ai retelelor de crima organizata era adesea banuita, dar niciodata dovedita, dupa aderare controalele ad-hoc privind gestionarea fondurilor europene au scos la iveala nereguli si ilegalitati grave. Acestea pornesc de la legislatia permisiva, special creata pentru a permite mafiei sa acceseze fonduri europene, si se încheie cu cazuri precum fostul ministru de interne Rumen Petkov, care furniza informatii confidentiale mafiei.
Bruxelles-ul a suspendat unele plati din ajutorul de preaderare destinat Sofiei, iar premierul Serghei Stanisev a raspuns cu o remaniere guvernamentala si schimbari ale functionarilor de rang înalt inclusiv la Ministerul de Interne si la Vami. Noi legi referitoare la achizitiile publice si conflictul de interese sunt iminente. Magazinele duty-free de la granita, vazute de Bruxelles ca un magnet pentru coruptie, vor fi închise. Au fost facute de asemenea, pe ultima suta de metri, arestari ale unor presupusi criminali si oficiali corupti. Însa, cum pâna la raport a mai ramas putin timp, este dificil pentru Comisie sa-si dea seama si de eficienta acestor masuri, comenta marti Financial Times. De altfel, oficialii de la Bruxelles privesc oarecum ironic aceste eforturi de ultim moment ale Sofiei si în particular glumesc spunând ca bulgarii s-au îmbolnavit de "initiativita".
În conditiile temerilor legate de faptul ca raportul din iulie va fi foarte critic, premierul bulgar Serghei Stanisev – care se va confrunta cu alegeri anul viitor si a carui popularitate este în cadere libera – avertiza marti, în Financial Times, ca Bruxelles-ul risca sa submineze eforturile Guvernului de la Sofia si sa dea apa la moara extremistilor din politica, daca va impune sanctiuni dure Bulgariei pentru esecul din lupta împotriva coruptiei si crimei organizate. Stanisev a avertizat ca un raspuns dur din partea Comisiei le-ar putea da avânt unor politicieni din opozitie, inclusiv liderilor din Ataka, partidul de extrema-dreapta al tarii, care îsi vor face "jocurile politico-economice" si vor promova ideea ca Bulgaria este tratata ca "un membru de rangul al doilea al Uniunii Europene".
Bruxelles-ul este constient ca nu poate sa dea dovada de o atitudine exclusiv dura fata de Sofia, pentru ca exista riscul de a nu mai putea obtine deloc rezultate. În consecinta, sunt studiate strategii de tipul "sanctiune si stimul", care sa fie ferme, dar care totodata sa nu descurajeze total.
Astfel, chiar daca legatura dintre reforma justitiei si înghetarea fondurilor europene nu poate fi facuta în baza actualului mecanism de cooperare si verificare, în privinta Bulgariei va exista în mod clar o "legatura la nivel politic", printr-o recomandare a Comisiei emisa simultan cu raportul din iulie, a declarat pentru NewsIn o sursa europeana. Aceasta recomandare, care, daca va fi emisa, va viza numai Bulgaria, ar putea duce la un moment dat la blocarea fondurilor. (NewsIn)
Întrebata daca exista la nivelul Comisiei Europene intentia de a lega accesarea fondurilor europene de mecanismul de cooperare si verificare privind justitia din România si Bulgaria, comisarul european pentru politica regionala Danuta Hubner a evitat sa confirme sau sa infirme acest lucru. "Îmi pare rau ca nu va pot spune nimic înca, deoarece nu am adoptat noul raport, dar exista, desigur, o legatura foarte importanta, deoarece calitatea sistemului judiciar este esentiala pentru toate democratiile moderne si este si o preconditie pentru respectarea legilor nationale si UE. Speram ca va exista o îmbunatatire constanta a calitatii sistemului judiciar, fara de care nu se poate obtine o combatere mai rapida a cazurilor de coruptie. Sanatatea economiei si a societatii depinde si de calitatea sistemului judiciar", a conchis Hubner.
