Până pe 10 iulie spitalele din România vor trece sub tutela autorităţilor locale. În Bistriţa-Năsăud sunt cinci astfel de unităţi sanitare, însă trei primari sunt nemulţumiţi de această decizie a Ministerului Sănătăţii. Per total, în spitalele bistriţene au fost reduse 203 paturi
Problema cea mai mare este la Năsăud, unde din cauza clădirii imense faţă de numărul de paturi existent în acest moment cheltuielile pentru întreţinere sunt foarte mari. Recent, numărul de paturi a fost redus de la 205, la 165. Cu toate acestea, prefectul crede că este vorba de prost management.
Decizia Ministerului Sănătăţii de a descentraliza sistemul sanitar, prin trecerea unităţilor spitaliceşti de sub patronajul său în administrarea autorităţilor locale, nu a fost primită cu bucurie de primarii bistriţeni. Este vorba în acest caz de primarul oraşului Năsăud, Dumitru Mureşan, care va prelua Spitalul Orăşenesc „Dr. George Trifon” Năsăud, de primarul comunei Uriu, Petru Şerban, care va fi nevoit să preia Preventoriul TBC pentru copii de la Ilişua, şi de primarul comunei Teaca – Iustian Muntean, care este nevoit să preia Centrul de Sănătate din această comună.
La o întâlnire care a avut loc recent la Instituţia Prefectului Bistriţa-Năsăud, dezbaterile au fost destul de aprinse pe această temă. Temerile sunt legate de finanţările pe care autorităţile locale vor trebui să le asigure în continuare şi asta din cauză că banii puţini care provin din contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate merg în proporţie covârşitor de mare pe salariile angajaţilor.
90% din bani se duc pe salarii
La reuniunea de la Prefectură, primarul comunei Uriu, Petru Şerban, s-a pronunţat în acest sens: „La noi situaţia este un pic diferita faţă de alte unităţi, prin specificul unităţii, Preventoriul Ilişua, care găzduieşte copii din 4-5 judeţe, în fiecare an. Această unitate, având acest specific (n. r. – aici sunt internaţi copii care suferă de TBC sau provin din familii în care părinţii sunt diagnosticaţi cu această boală), are un număr de personal mai mare decât într-un alt spital de aceeaşi mărime, ca număr de paturi. Analizând bugetul unităţii, constat că aproape 90% din banii pe care i-au avut din contractul cu Casa (n. r. – Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate) i-au folosit ca şi cheltuieli de personal. Şi mă întreb prin ce miracol pot să funcţioneze, ca dintr-un buget de opt miliarde de lei (n. r. – 800.000 lei noi), pot întreţine copii cu mai puţin de un miliard. Deci, e o problemă delicată, şi cum din ianuarie doar 70% din aceste cheltuieli vor fi suportate de Ministerul Sănătăţii sau de către CJAS, mie mi-ar reveni circa două miliarde şi jumătate (n. r. – 250.000 de lei noi), cheltuieli de personal şi e imposibil ca, Consiliul Local Uriu să suporte aşa ceva”.
Primarul comunei Uriu a mai precizat că a propus Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud (CJ BN), prin intermediul unui memoriu, preluarea acestei unităţi spitaliceşti de către acesta, dat fiind faptul că la Preventoriul Ilişua sunt internaţi copii din întreg judeţul, dar şi din alte judeţe. „Am trimis un memoriu şi la Ministerul Sănătăţii, dar nu am primit nici un răspuns”, a adăugat Petru Şerban, el temându-se că din cauza problemelor financiare pe care le-ar putea întâmpina va fi nevoit să desfiinţeze unitatea. Mai mult decât atât, clădirea în care funcţionează Preventoriul Ilişua a fost revendicată de fostul proprietar, iar Primăria Uriu plăteşte, pentru partea în care funcţionează instituţia sanitară, chirie.
Ar putea fi preluat de Consiliul Judeţean
„La Preventoriu, într-adevăr, cheltuielile de întreţinere sunt foarte mari, fiindcă spaţiul este foarte mare. Plus că ei acolo trebuie să plătească şi chirie. Însă există varianta ca Preventoriul să fie preluat de Consiliul Judeţean. Noi am încercat varianta asta înainte de a fi dată Ordonanţa 48, numai că acolo criteriul a fost proprietarul terenului, ori în acest caz Uriu este proprietarul. Dar, ulterior, a fost introdus un alineat prin care se prevede posibilitatea transferului între alte unităţi administrativ – teritoriale, prin acordul părţilor, cu hotărâre de guvern. Noi împreună cu Prefectura vom încerca asta într-o fază următoare, să vedem dacă putem să predăm unitatea Consiliului Judeţean”, a explicat pentru Gazeta de Bistriţa, dr. Anca Andriţoiu, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Bistriţa-Năsăud (DSP BN).
Pentru Năsăud, prefectul are o singură părere: management prost
În ceea ce priveşte Spitalul Orăşenesc „Dr. George Trifon” Năsăud, aici numărul de paturi a fost redus de la 205, la 165. Dr. Adrian George, managerul unităţii sanitare, şi-a exprimat temerea că în această situaţie va fi nevoi să facă reduceri de personal. „Mie îmi pică 40 de paturi, deci vom fi ceva mai mici. Eu ce fac cu personalul de acolo? Trebuie să îl angajez în aceeaşi unitate sau rămâne pe dinafară? La mine îmi pică nişte asistenţi, îmi pică nişte foi pe spital (n. r. – scade numărul foilor de observaţie a persoanelor internate, deci numărul de internări), deci se va calcula după numărul de paturi şi atunci automat îmi pică. (…) În plus e şi spaţiul foarte mare. Şi mai este o problemă: ar trebui să se implice şi celelalte primării nu numai Primăria Năsăud, deoarece avem internări din toată zona (n. r. – Valea Someşului Mare), din 23 de comune, nu doar din Năsăud”, s-a plâns managerul năsăudean, precizând că din şapte miliarde de lei (n. r. – lei vechi) cât a avut ca buget spitalul, a rămas acum cu trei.
În replică, prefectul Cristian Florian i-a adus aminte managerului Adrian George că problemele financiare de la spitalul năsăudean datează de mai multă vreme, iar anul trecut nu s-a făcut nimic pentru a le remedia. „De un an şi jumătate aveţi aceeaşi problemă – management prost la spitalul din Năsăud şi nu aţi reuşit să mă convingeţi că situaţia stă altfel. Sper de acum încolo să puteţi face acest lucru”, a spus prefectul.
Clădirea în care funcţionează spitalul din Năsăud a fost construită în anii ’80 cu o capacitate de 400 de paturi, însă în timp numărul acestora a fost drastic redus, tot din motive financiare.
Cheltuielile cu întreţinerea au rămas însă aceleaşi, o problemă majoră fiind întâmpinată în perioada de iarnă, când instalaţia de încălzire trebuie să funcţioneze sută la sută, chiar şi în spaţiile nefolosite, întrucât aşa a fost proiectată de la bun început. „ Nu putem tăia încălzirea. Dacă tai încălzirea trebuie să o tai pentru toate coloanele. Aşa e făcută, nu am făcut-o eu”, a afirmat managerul.
Prefectul s-a arătat intransigent şi la acest aspect, cerându-i să găsească o soluţie. „Dacă nu, primarul şi consiliul local vă găsi soluţia şi pentru dumneavoastră, dacă personal nu veţi găsi soluţii pentru acest lucru”, a spus prefectul Florian.
Pentru cheltuielile angajate, există bani
La aceeaşi întâlnire, primarul oraşului Năsăud, Dumitru Mureşan, s-a arătat foarte îngrijorat pentru datoriile pe care le are acum spitalul, de circa 300.000 de lei. Însă potrivit şefului DSP BN, o parte dintre aceste datorii au fost deja plătite, iar restanţele se încadrează în bugetul aprobat. „Există bani în buget pentru plata cheltuielilor făcute după data de 31 martie. Practic nu sunt datorii, banii sunt prevăzuţi în buget, ei vor plăti din contractul cu Casa (n. r. – CJAS BN)”, a dat asigurări Anca Andriţoiu.
Condamnaţi la dispariţie
La Centru de Sănătate Teaca, din 30 de paturi au mai rămas doar 12. Primarul comunei Teaca susţine că unitatea sanitară, în situaţia dată, nu poate contracta cu CJAS BN mai mult de 28.000 de lei pe lună ( n.r. – 280 milioane lei vechi). „Personalul la Centrul de Sănătate Teaca este la minim, este omul şi postul. Medicii îi avem cu jumătate de normă, personalul medical mediu este la limită, deci nu mai avem de unde reduce pentru că nu mai putem asigura continuitate în funcţionare. Chiar cu reducerea de 25% a salariilor, noi avem nevoie pe lună de 26.000 de lei pentru cheltuieli de personal. Mai rămân pentru restul cheltuielilor 2.000 de lei. În concluzie, suntem condamnaţi la autodesfiinţare. Noi am înaintat un memoriu Prefecturii, DSP, pentru a mări structura la 24 de paturi, fiindcă în condiţiile astea am putea funcţiona normal”, a spus reprezentantul Centrului de Sănătate Teaca.
Structura rămasă la Teaca nu este însă viabilă, în opinia şefului DSP BN, dr. Anca Andriţoiu. „Eu văd acolo mai degrabă utilitatea unei unităţi medico-sociale. Practic există deja 14 paturi de medico-social şi sunt ocupate la maxim. Cred că ar fi mult mai util dacă ar transforma totul în medico-social”, a afirmat Andriţoiu.
Liana Mureşan
