Autorităţile bistriţene, în alertă din cauza crizei gunoaielor! Localnicii din Tărpiu vor Vitalia plecată

Colectarea și depozitarea gunoaielor au încins în această vară spiritele în județul Bistrița-Năsăud. Două au fost momentele principale care au declanșat această  adevărată criză. La scurt timp după momentul poluării râului Șieu, petrecut în luna iulie, când deversările de levigat de la groapa de gunoi de la Tărpiu au dus la moartea faunei piscicole pe o zonă însemnată a cursului de apă, operatorul unic de salubritate – parte a aceluiași grup de firme (Vitalia) cu administratorul gropii de gunoi – a anunțat că reziliază unilateral contractul de colectare și transport al deșeurilor de pe întreg teritoriul județului.

Motivul rezilierii a fost pierderea licenţei de operare acordate de ANRSC, din cauza pierderilor financiare înregistrate din activitatea de bază. Modul în care autorităţile judeţene au tratat cele două momente a inflamat la maxim opinia publică bistrițeană, ajungându-se până la solicitarea închiderii gropii de gunoi de la Tărpiu.

Colectarea și depozitarea gunoaielor sunt parte integrantă a unui proiect general de Gestionare Integrată a Deşeurilor în judeţ, implementat de consiliul judeţean prin ADI Deșeuri. Contracte au fost câștigate de două firme parte a aceluiași grup: pentru colectare Vitalia Servicii pentru Mediu SA, iar pentru depozitare Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deșeurilor SA. Prima a avut rolul până zilele trecute de a colecta și transporta deșeurile de pe raza judeţului, iar a doua administrează, în baza contractului adjudecat cu CJ Bistrița-Năsăud, groapa ecologică de la Tărpiu, unde sunt depozitate deşeurile colectate. Cele de două societăți fac parte din același grup de firme Vitalia, care operează în domeniul deșeurilor în mai multe zone din România, nu doar în județul Bistrița-Năsăud. Dar să le luăm pe rând…

Bistrița a riscat să ajungă ca Napoli!

Deși rămâne încă o problemă gravă, pe termen lung, situația gropii de gunoi de la Tărpiu a trecut inițial într-o zonă a uitării, contractul de administrare al deponeului ecologic nefiind pus în pericol. Autoritățile județene și cele de mediu au încercat oarecum să se spele pe mâini căutând vinovați ba în proiectarea inițială nefericită a gropii (teren în pantă, caz unic în România pentru un astfel de amplasament!), ba în condiţiile meteo nefavorabile (ploi abundente care au dus la scăparea de sub control a levigatului), sau chiar s-a încercat căutarea unor alte cauze în a justifica poluarea râului Şieu.

Pierderea licenței de către operatorul unic de salubritate Vitalia Servicii pentru Mediu nu a mai putut fi trecută sub tăcere însă, şi puse în situaţia de a nu mai avea cine să ridice efectiv gunoaiele din containere, autoritățile au început să dea din colț în colț.

Situaţia de la Bistriţa-Năsăud nu a trecut neobservată la nivel naţional, o declaraţie de săptămâna trecută a preşedintelui ANRSC, Doru Ciocan, consemnată de presa locală bistriţeană, fiind grăitoare în acest sens. „Ne străduim cât ne permite legea să punem umărul ca lucrurile să nu degenereze şi să ajungem ca la Napoli, Bistriţa să fie plină de gunoaie”, a declarat Doru Ciocan, preşedintele ANRSC, într-un interviu acordat publicației bistrițene timponline.ro.

Pierderi financiare din activitatea de bază de peste 12 milioane lei

La această cifră se ridică pierderile companiei Vitalia Servicii pentru Mediu după numai doi de activitate de colectare a deşeurilor în judeţul Bistriţa-Năsăud, fapt ce a condus la pierderea licenţei de operare şi întreruperea prestărilor de servicii începând cu data de 23 august. Chiar dacă au fost făcute deja publice unele dintre cauzele acestui faliment, o întrebare totuşi rămâne: cum de s-au trecut sub tăcere până la momentul final aceste pierderi uriaşe, fiind necesară apelarea la soluţii de urgenţă pentru ca un întreg judeţ sa nu fie sufocat de gunoaie lăsate de izbelişte?

Prima cauză ar fi numărul eronat de contracte de salubritate estimat a fi încheiate cu locuitorii judeţului şi agenţii economic, furnizat iniţial de către autorităţile judeţene, ceea ce a condus la o proiecţie financiară nerealistă. Dacă tarifele mici prevăzute iniţial, cu care s-a adjudecat licitaţia, au fost apoi majorate, numărul de locuitori al judeţului nu a putut fi modificat. Caietul de sarcini pentru licitaţie indica 300.000 de locuitori, contrar datelor INS ce arată o populaţie mult mai redusă.

Un alt aspect a fost amplasarea containerelor semi-îngropate, nu doar în oraşe sau centre de comune, ci şi în sate cu locuinţe izolate, aflate la distanţe mari. Acest lucru a dus la necesitatea modificării braţelor macaralelor amplasate pe maşinile de colectare, şi la alte cheltuieli suplimentare de transport neprevăzute iniţial, pentru golirea containerelor. Şi nu în ultimul rând încasarea deficitară a banilor pentru serviciile prestate, localităţile bistriţene refuzând instituirea unei taxe de salubrizare către populaţie care să fie virată direct Vitaliei, soluţie financiară care se pare că se va aplica doar acum, cu noii operatori la care se va apela pentru ieşirea din situaţia de urgenţă.

Cum se poate ieşi din criză?

Dacă Vitalia Servicii pentru Mediu a devenit deja istorie începând cu data de 23 august, ulterior anulării contractului de salubrizare, gunoaiele în schimb fac parte din viaţa cotidiană, şi o rezolvare a situaţiei se impune cât mai urgent.

„La ora actuală, ADI Deșeuri este pregătită cu documentele pentru procedura de desemnare a unui operator”, a declarat joi, primarul municipiului Bistriţa, Ovidiu Creţu, înlocuitorul preşedintelui ADI Deşeuri, Radu Moldovan, aflat în concediu de odihnă.

Decizia luată a fost de a se merge pe Legea 98, ADI Deşeuri urmând a lansa invitațiile, pentru toate firmele care s-au arătat interesate, la negociere în vederea atribuirea acestui serviciu în regim de urgență la nivel de județ, pe o perioadă limitată, până când se va finaliza procedura de atribuire a contractului de concesionare. „Noile contracte se vor baza pe taxă specială, contractarea se va face fie cu ADI și primăriile vor vira fondurile necesare către ADI care va face plata către operator, fie direct între primării și operator, se va plăti la numărul de persoane deservite. Nu se va merge pe tarif, nu va mai fi varianta asta”, spune primarul Ovidiu Creţu.

Se putea evita situația de urgență?

Deși se știa că operatorul Vitalia merge pe pierderi și este greu să mai obțină licență pentru colectare pe mai departe, documentația de obținere a unei noi licențe de funcționare a fost depusă cu două luni înainte de expirare așa cum prevede legea. Anularea contractului de salubrizare pentru Bistrița-Năsăud se pare că a fost o surpriză atât pentru ANRSC cât și pentru ADI Deșeuri.

„A necesitat o analiză aprofundată pentru că știam că la Bistrița există acest proiect finanțat din fonduri europene, și nu ne puteam să ne hazardăm să dăm răspunsul foarte repede. Prin urmare abia pe data de 11 august s-a ajuns la emiterea acelui ordin prin care operatorului i s-a respins dosarul pentru obținerea unei noi licențe”, a explicat Doru Ciocan, președintele ANRSC.

Conform celor precizate public la finele săptămânii trecute de șeful ANRSC, Vitalia avea licență din 2011, cu valabilitate de cinci ani. Nu avea o legătură directă cu ADI sau cu primăriile din județ această situație a de obține sau nu licența. Atât timp cât operatorul avea licența și presta acel serviciu, el și-a asigurat obligațiile de serviciu în baza contractului existent.

„Nu a avut legătură acest contract din Bistrița-Năsăud. Că ADI putea să se gândească mai repede, și cred că s-au gândit, măsurile nu se puteau lua decât în momentul în care nu mai exista contract, care a fost denunțat unilateral în 8 august, înainte ca ANRSC să analizeze documentația, în data de 9 august. În concluzie, începând cu data de 11 august operatorul nu mai deține licență și prin urmare, conform clauzelor contractului, automat acesta se desființează”, a declarat Doru Ciocan.

Pentru denunțarea inițială unilaterală a contractului de salubrizare, înlocuitorul președintelui ADI Deșeuri, primarul Ovidiu Crețu a anunțat deja că Vitalia va fi dată în judecată.

În timp ce europenii au alte soluţii, România face gropi de gunoi

Povestea gunoaielor din Bistriţa-Năsăud se pare însă că este mult mai complexă. Specialiştii de mediu spun că însăşi ideea acestui proiect de gestionare integrată, cu operator unic şi depozitare în gropi aşa numite ecologice, este o soluţie greşită, mai multe ţări din Europa renunţând deja la această soluţie. “În Germania spre exemplu, dar nu numai, acest mod de depozitare în gropi a gunoiului este deja interzis”, ne-a explicat Cristian Ţetcu, reprezentant al Coaliţiei Zero Waste Romania, formată din peste 30 de ONG-uri şi grupuri locale din ţară.

„Soluţia care se doreşte a fi adoptată pe plan european este aceea a economie circulare, şi nu liniară, în care deşeurile să fie recuperate şi reintroduse în circuit economic ca materii prime, doar o fracţie dintre acestea, de 10%, să fie stocate în depozite protejate şi sigure din punct de vedere ecologic. Adică acelea care nu pot fi reciclate sau compostate. Astfel durata unei gropi ecologice de gunoi este cu mult mai îndelungată”, ne-a mai explicat Cristian Ţetcu.

Groapă mai mult sau mai puţin ecologică, dar şi …în pantă!

Că într-adevăr proiectul în sine a fost prost implementat şi realizat, o confirmă acum nu doar accidentele de mediu petrecute în timp, ci chiar cei care administrează acum deponeul de la Tărpiu.

Liviu Tănase, purtător de cuvânt al Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deșeurilor (căci despre administratorul gropii de gunoi de la Tărpiu este vorba de această dată), spune că proiectul a fost greșit conceput și proprietarul, respectiv consiliul județean, mai are încă de realizat niște investiții asumate prin proiect.

„Noi ne-am asumat obligaţiile, inclusiv financiare, plătind până acum redevenţe de sute de mii de euro către ADI Deşeuri. În schimb autoritatea judeţeană, proprietarul adică, mai are de făcut investiţii aici. Ca să nu vorbim de faptul că la momentul începerii lucrărilor a fost ales acest teren care este în pantă, caz unic, cred, în România”, ne-a explicat Liviu Tănase, purtător de cuvânt al companiei Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deșeurilor. Din terenului în pantă, levigatul se acumulează şi presează pe partea de jos a gropii.

Localnicii din Tărpiu protestează: „Vitalia să plece!”

Zeci de localnici din Tărpiu, comuna Dumitra, s-au adunat joi, timp de trei ore, la un miting de protest în fața porților depozitului de gunoi gestionat de către societatea Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deșeurilor. Oamenii sunt nemulțumiți de modul în care este administrată groapa din localitate și îi acuză pe reprezentanții companiei că nu respectă normele de mediu. Familiile care locuiesc în apropierea deponeului de la Tărpiu reclamă şi mirosul insuportabil pe care îl degajă groapa de gunoi și cer autoritățile locale și județene să se implice în rezolvarea problemei.

Vitalia Servicii pentru Mediu Tratarea Deşeurilor SRL gestionează deșeurile din județ pe următorii 20 de ani, plătind o redevenţă pentru fiecare an de 20% din valoarea anuală a contractului de concesiune, dar nu mai puţin de 200.000 de euro pe an. Redevenţa se constituie ca fond de dezvoltare a proiectului, iar banii se preconizează a fi folosiţi şi pentru construirea a încă trei celule de depozitare a gunoiului, pe lângă celula principală. Intențiile autorităților publice și ale societății comerciale care gestionează deponeului ecologic se lovesc însă tocmai de refuzul locuitorilor din zonă, care nu mai vor să vândă teren pentru extindere și le cer celor de la firma Vitalia să plece cu totul din localitate.

Pentru a dialoga cu protestatarii, au fost prezenţi la Tărpiu vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Ioan Ţintean, primarul comunei Dumitra, Gheorghe Bălăjan, purtătorul de cuvânt al Vitalia, Liviu Tănase. Niciuna dintre explicaţiile lor însă nu i-a convins pe localnici, care au rămas de neînduplecat. „Nu mai vrem alte gropi de gunoi la Tărpiu”, au răspuns ei. „Tărpiu este casa noastră”, se putea citi pe una dintre pancardele afişate de un protestatar.

Un moment mai încrâncenat al mitingului de protest s-a produs când una dintre maşinile de transport al gunoiului a încercat să intre pe porţile deponeului, autoutilitara fiind blocată de către protestatari şi obligată să se întoarcă din drum. La finalul mitingului de protest, unul dintre liderii localnicilor, Dan Nimigean, a dat citire revendicărilor oamenilor locului, cuprinse într-un memoriu care va fi înaintat tuturor autorităţilor.

Ce doresc locuitorii din Tărpiu?

„Ca urmare a reanalizării impactului asupra sănătății comunităților învecinate, a mediului natural precum și afectării negative a vieții economice a zonei, cu o mare concentrare de resurse naturale și antropice, situată într-o bună zonă agricolă a județului, considerăm că alegerea acestei locații, strategiile de până acum precum și gestionarea Centrului Integrat de Management al Deșeurilor, sunt un eșec”, se arată în memoriul făcut public la mitingul de protest de la groapa de gunoi de la Tărpiu, ocazie cu care au fost înaintate autorităţilor mai multe revendicări, dintre care cea mai importantă se referă la acoperirea și stoparea depozitării în celula I a Centrului de Management Integrat al Deșeurilor Tărpiu, ca urmare a gestionării necorespunzătoare din ultimii doi ani.

România „reciclează” proiecte expirate…

Cam asta ar fi povestea încă neîncheiată a crizei gunoaielor din judeţul Bistriţa-Năsăud. Poveste pe care o putem regăsi sub o formă sau alta la nivelul întregii Românii. După ce s-au cheltuit sume imense, şi s-au derulat afaceri grase în domeniu, iată cum deodată ne trezim acum, în faţa realităţii că, dacă în domeniul gunoaielor, România nu este în stare să recicleze mai nimic, depozitând gunoaie în gropi mai mult sau mai puţin ecologice, de fapt nu face altceva decât să „recicleze” soluţii de gestionare expirate, pe care alte ţări nu le mai aplică de mult timp, ba chiar le interzic la ei în ţară.