Augustin Zegrean, înfrânt în instanță în procesul cu soții Sighiartău, pentru suspendarea autorizației de construire de pe Dogarilor

Augustin Zegrean, ex-președintele Curții Constituționale, a pierdut la Tribunalul Bistrița-Năsăud procesul cu soții Sighiartău Vasile și Denisia, pentru suspendarea autorizației de construire a unui imobil pe str. Dogarilor nr. 7, autorizație eliberată de Primăria Bistrița abia după ce a fost obligată de către instanțele de judecată. Hotărârea nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs la instanța superioară, respectiv la Curtea de Apel Cluj.

Sentința a fost pronunțată zilele trecute, mai precis pe 31 mai, de Tribunalul Bistrița-Năsăud. Cererea depusă la instanță de către Augustin Zegrean a fost respinsă ca NEFONDATĂ.

“Respinge, ca nefondată, cererea de suspendare a executării Autorizaţiei de construire nr. 399 din data de 26.05.2021 emisă în beneficiul pârâţilor S.V. şi S.D.C., formulată de reclamantul Z. A. în contradictoriu cu pârâţii M. BISTRIŢA – P.M. BISTRIŢA, S. V. şi S. D. C.

Obligă reclamantul să plătească pârâţilor S. V. şi S. D. C. suma de 5.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocaţial redus din oficiu conform art. 451 alin. 2 C. pr. civ.

Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Bistriţa-Năsăud.

Pronunţată în condiţiile art. 396 alin. 2 C. pr. civ., prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, azi, 31.05.2023”, este hotărârea tribunalului bistrițean.

La o lună după ce soții Sighiartău s-au apucat de construit imobilul de pe strada Dogarilor pentru care au obținut foarte greu autorizația de construire, doar în baza unei sentințe judecătorești definitive, au avut o mare surpriză – Augustin Zegrean, vecin cu imobilul deținut de familia Sighiartău, s-a trezit să ceară în instanță suspendarea autorizației cu pricina.

Concret, fostul președinte CCR prin cererea de chemare în judecată nu a făcut altceva decât să conteste puterea de lucru judecat, în condițiile în care municipalitatea a fost obligată de instanță se elibereze autorizația de construire, întrucât soții Sighiartău îndeplineau toate condițiile pentru a-și construi imobilul în zona respectivă cu regim special.

Cere, dar nu cunoaște

În cererea de suspendare a executării autorizației de construire, fostul președinte CCR vine cu susțineri aproape identice cu cele depuse de Floarea Gaftone în dosarul în care a fost dată în judecată de soții Sighiartău, în 2019. Culmea, chiar în preambulul cererii, Zegrean recunoaște că NU CUNOAȘTE întreaga documentație ce a stat la baza emiterii autorizației de construire.

“Subsemnatul mă învecinez cu imobilul edificat de către numiții Sighiartău Vasile și Sighiartău Denisa și sunt direct afectat astfel încât NU DORESC edificarea unei astfel de construcții în vecinătatea mea.

Zona respectivă nu permite o astfel de aglomerație.

Mai mult decât atât, zona respectivă nu permite parcarea tuturor autovehiculelor.

Accesul tuturor autovehiculelor generează atât praf, cât și poluare fonică”, notează Zegrean, prin avocatul său George Gaftone, în documentul depus la dosar.

Pentru a-și justifica acțiunea, ex-președintele CCR, prin avocat, spune că soții Sighiartău construiesc un imobil “cu regim de înălțime P+1E+M, cu destinația de spații comerciale și spațiu de locuit”.

“Ulterior, documentația și cererea pentru obținerea autorizației de construire a avut ca scop edificarea de locuințe colective în baza aceluiași certificat de urbanism.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul solicită instanței de judecată obligarea pârâților la emiterea autorizației de construire pentru edificarea unui imobil cu regim de înălțime P+1E+M cu destinația de spații de locuit.

În această situație, rezultă fără urmă de îndoială că, certificatul de urbanism are alt scop decât obiectul cererii de chemare în judecată.

Documentația pentru emiterea autorizației de construire se bazează pe un certificat de urbanism cu scop diferit, cu reglementări la regimul juridic și tehnic diferite”, a notat în documentul citat Augustin Zegrean.

Totodată, fostul președinte CCR a mai susținut și faptul că terenul pe care construiesc soții Sighiartău ar face parte din zona protejată, astfel că ar fi fost necesară întocmirea unui nou PUZ (deși există unul valabil, întocmit în 2009), dar și a unui PUD, care să fie avizate direct de Ministerul Culturii, și nu de Direcția Județeană pentru Cultură BN. Concret, Zegrean susține că soții Sighiartău nu ar fi avut avizele necesare pentru a obține autorizația de construire legală, deși ele există.

Arheologii nu au găsit nimic important

În acest punct trebuie să menționăm faptul că, la dosarul cauzei a fost depusă și Raportul de supraveghere arheologică întocmit de Complexul Muzeal Județean Bistrița-Năsăud, din care reiese faptul că atunci când au fost demarate lucrările de construire a imobilului, nu s-au găsit artefacte de importanță arheologice.

“Cercetările efectuate în acest areal, relevă faptul că, nivelul de sedimente (sterilul din punct de vedere arheologic) apare la -4m de la nivelul de călcare actual. (…).

Strada Dogarilor s-a dezvoltate pe lângă zidul de incintă, într Portița Broaștelor și Poarta Spitalului. Documentar este atestată la 1525 când între oraș și dominicani se stinge conflictul legat de crearea unui acces spre curtine, călugării învoindu-se la realizarea drumului pe lângă zidul conventului. În planurile orașului din sec. XVII figurează o alee de-a lungul curtinelor. După demolarea zidurilor, pe linia fortificației se constituie o serie de parcele deschise înspre promenadă. Această alee figurează cu denumirea Pfaffenbrudergasse (strada Călugărilor), așa cum figurează în planul orașului din anul 1913. (…)

Pe străzile respective au avut loc supravegheri și cercetări arheologice fără a se mai păstra rapoartele.

Stratigrafia săpăturii, atât cât a fost necesar pentru a se săpa până la adâncimea optimă, a variat în funcție de zonă. Din păcate întregul areal a fost afectat de intervențiile efectuate de-a lungul timpului în curtea respectivă, astfel încât întreaga stratigrafie a locului a fost bulversată. Nu am identificat nicio porțiune care să nu fie afectată de intervențiile moderne. (…)

Metoda și tehnicile folosite au fost în conformitate cu cele preconizate de proiectul inițial, astfel că săpăturile s-au făcut prin decaparea cu mijloace mecanizate, nefiind nevoie de săpătură manuală din lipsă de descoperiri arheologice. (…)

În urma supravegherii arheologice efectuate la proiectul «Construire imobil P+1E+M cu destinația spații de locuit, municipiul Bistrița, str. Dogarilor, nr. 7» nu au fost identificate complexe arheologice decât moderne”, se arată în raportul citat.

Acțiune NEFONDATĂ

În cererea de chemare în judecată, fostul președinte CCR a mai susținut și că autorizația de construire nu ar respecta obligațiile impuse prin certificatul de urbanism.

Instanța de la Tribunalul Bistrița-Năsăud nu a fost de acord cu ceea ce fostul președinte CCR a susținut în cererea de chemare în judecată și i-a respins acțiunea ca nefondată. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Cluj.

Care sunt motivele pentru care judecătorii i-au respins acțiunea lui Augustin Zegrean vi le vom dezvălui după ce va fi redactată hotărârea judecătorească.