Atacul la „rupere„ al DNA asupra serviciilor secrete naţionale

Opinia publică asistă bulversată la un adevărat război al DNA, de anihilare a serviciilor de informaţii naţionale. A fost episodul cu SIE, acuzat că nu lucrează în dosarele cu ramificaţii externe instrumentate de DNA, ţinut în stand by prin intervenţia preşedintelui României, deşi prin Constituţie şi lege, serviciul în cauză are cu totul alte sarcini. Este prezent un adevărat război rece cu SRI-ul şi o luptă pe viaţă şi moarte, la rupere, fără nici un menajament cu serviciul secret al MAI, Doi şi un sfert, care, practic a fost decapitat. Evenimentele evoluează spre un deznodământ cu implicaţii extrem de riscante pe linia securităţii naţionale şi nimeni nu ştie cum se va sfârşi.

Lumea s-a cam lămurit cu aşa-zisa luptă anticorupţie şi ce reprezintă ea. Practic e o reeditare, în alte timpuri şi cu alte mijloace, a aşa-zisei lupte de clasă din anii 50, din secolul trecut. Dacă la debutul ei această şmecherie a prins, au fost şi cazuri reale cu impact uriaş la public, ulterior lucrurile au luat-o razna, iar în prezent este folosită ca armă pentru eliminarea adversarilor politici.

Ultimele “speţe” puse în scenă de DNA demonstrează fără echivoc că una a fost intenţia şi alta este realitatea.

Comunicatele DNA fac impresie şi rating, iar ulterior ele se dezumflă şi provoacă stupoare. Unul din cele mai recente exemple îl reprezintă dosarul DIPI, care s-a fâsăit după ce rechizitoriul procurorilor DNA a ajuns public.

Atacul la ”rupere” al DNA împotriva DIPI are mai multe paliere. Unul îl reprezintă aşa numitul dosar “Limuzina” care îl are în centru pe Gabriel Oprea şi pe unul din foştii şefii ai DIPI, Nicolae Gheorghe. Un al doilea, în care este atacat la baionetă conducerea operativă a serviciului secret al internelor, acelaşi Nicolae Gheorghe, dar şi fostul ministru de interne Petre Tobă, clujeanul Gelu Oltean şi Rareş Văduva foşti şefi ai DIPI, alături de alte 24 de persoane, ofiţeri cu funcţii de conducere pe diferite trepte de conducere din cadrul serviciului secret al MAI.

Oprea, tras pe linie moartă, şi distrugerea DIPI

Rechizitoriul în cazul ”Limuzina” apărut în spaţiul public, dar şi alte informaţii obţinute pe surse demonstrează fără echivoc că lovitura principală a acestui dosar a fost tragerea pe linie moartă a fostului vice-premier Gabriel Oprea. Fostul şef al DIPI, Nicolae Gheorghe a fost băgat în dosar pentru acoperirea operaţiunii şi pentru a da greutate acţiunii asupra lui Oprea. Pentru cei care au instrumentat acest caz nu a contat faptul că pentru dărâmarea lui Oprea este distrus la propriu DIPI, manevră asemănătoare până la identificare cu operaţiunile sub drapel fals al unui serviciu secret străin. Au fost devoalate cele mai intime secrete ale unui serviciu de informaţii, sub pretextul extrem de subţire al obţinerii unor probe care în final nu vor duce la condamnarea lui Oprea. Dar, probabil că aceste lucruri nu au contat şi nu contează, Oprea şi Guvernul Ponta au fost dărâmaţi, iar la administrarea ţării a ajuns Guvernul Cioloş, cu rezultatele pe care le constatăm pe propria piele.

Al doilea dosar pe numele lui Oprea, cel cu uciderea din culpă, întâmplarea nefericită în urma căruia s-a accidenta mortal un poliţist din dispozitivul de însoţire al vice-premierului, este făcut după acelaşi tipic şi cu aceleaşi şanse de reuşită.

Dosarul disjuns din ”Limuzina”, cel care îl priveşte pe fostul ministru de Interne, Petre Tobă, dar şi pe foştii şefii ai DIPI, Nicolae Gheorghe, clujeanul Gelu Oltean şi Rareş Văduva, alături de alţi 24 de şefii de diferite ranguri ai structurii, acuzaţi de obstrucţionarea justiţiei, fraudarea fondurilor operative ale serviciului secret, face parte din aceeaşi mega operaţiune de dezinformare, acoperirea dărâmării lui Oprea şi a guvernului Ponta.

Gabriel Oprea, ochit încă din 2015

Surse din serviciile de informaţii au devoalat Gazetei de Bistriţa că dosarul ”Limuzina” îşi are originea prin vara anului 2015.

Direcţia Generală de Informaţii a Apărării (DGIA) a obţinut informaţii din care rezulta că un anume serviciu secret străin îl avea drept ţintă pe vicepremierul Gabriel Oprea, atât informativ, dar şi prin iniţierea unor măsuri active, directe, ce vizau siguranţa fizică a acestuia. După verificarea preliminară a acestor informaţii, ele au fost diseminate şi la alte structuri, SRI, dar în mod special la DIPI, Oprea fiind ministru de interne, dar şi vice-premier pe probleme de securitate naţională. Este un fapt evident că aceste informaţii au ajuns şi la Oprea, fiind pus la curent de şeful DIPI din perioada respectivă, Nicolae Gheorghe. Dosarul informativ deschis de cei de la DIPI a fost clasificat la nivelul strict-secret şi au fost luate măsuri pentru a identifica riscurile care îl vizau pe Oprea, atât din punct de vedere informativ, dar şi fizic. În condiţiile respective, cei de la DIPI au iniţiat măsuri pentru protecţia fizică a lui Oprea şi au luat decizia de a achiziţiona un autoturism care să corespundă scopului propus. Ca modalitate pentru cumpărarea maşinii respective a fost identificată ca sursă financiară fondurile operative ale DIPI. Este greu de vorbit aici de deturnare de fonduri, fiindcă sumele alocate DIPI pentru nevoi operative tocmai la situaţii de acest gen se referă. Iar decizia a aparţinut şefului DIPI, Mihai Gheorghe. Celebrul autoturism, unul marca Audi, a fost folosit o perioadă de timp de către Oprea la minister, câteva luni, apoi a revenit la DIPI.

Surprinzător este faptul că în paralel cu măsurile de protecţie informativă şi fizică a lui Oprea, care au inclus inclusiv monitorizarea comunicaţiilor acestuia, SRI-ul a declanşat propria anchetă informativă la adresa lui Oprea, mai mult ca sigur la cererea DNA. Nu rezultă din rechizitoriul lui Oprea dacă, pe lângă ascultarea telefonului acestuia, au fost întreprinse asupra lui şi măsuri de supraveghere operativă, filaj. Era o situaţie inedită, Oprea era unul din cele mai bine supravegheate persoane din lume, atât de serviciul secret străin care îl avea în atenţie, dar şi de cei de la SRI, DIPI.

Acţiunea de distrugere a DIPI, victimă colaterală a acestei acţiuni, pleacă practic de la ”operaţiunea” de dărâmare a lui Oprea, iar motivul principal a fost refuzul acestuia de a-l părăsi pe Ponta.

Accidentul lui Gingină a dus la o nouă acuzaţie

De parcă nu a fost destul implicarea lui Oprea în dosarul ”Limuzina”, alături de Nicolae Gheorghe, ca să asigure că acesta este definitiv îngropat, DNA s-a folosit şi de întâmplarea nefericită cu poliţistul Bogdna Gingină, accidentat mortal în dispozitivul de însoţire a vicepremierului. Acum Oprea este acuzat şi de ucidere din culpă. Greu de crezut că cele două dosare înaintate instanţei de judecată, care îl privesc pe Oprea o să se finalizeze cu condamnări.

Dacă e secret, e SECRET!

În dosarul în care sunt inculpaţi fostul ministru de interne, Petre Tobă, Nicolae Gheorghe, Gelu Oltean, Rareş Văduva, alături de alţii 24 de şefi din cadrul centralei ”doi şi un sfert”, s-a mers pe aceeaşi linie – comiterea a unor aşa-zise infracţiuni de corupţie, fraudare a fondurilor operative, dar şi de obstrucţionarea justiţiei.

În ceea ce priveşte acuzaţia de obstrucţionarea justiţiei, fostul ministru Tobă şi fostul şef al DIPI, Rareş Văduva, i-au explicat procuroarei Florentina Mirică că anumite documente pe care le cere nu i le pot pune la dispoziţie, deoarece sunt clasificate prin decizii ale CSAT, fără a încălca legea. Procuroarea DNA cunoştea acest lucru,însă a forţat în afara legii lucrurile. Atât Tobă cât şi Văduva, intuind pericolul şi manevrele frauduloase ale DNA, instituţional, prin adrese oficiale adresate CSAT au cerut exprimarea unei poziţii oficiale. Iar CSAT a răspuns că documentele cerute nu pot fi desecretizate.

Urmare a acestui abuz al procuroarei DNA, Tobă şi Văduva au reclamat situaţia creată la CSM, la Inspecţia Judiciară. Controlorii supremi ai justiţiei din România au luat act de plângerea celor doi şi au stabilit ca procuroarea Mirică să fie audiată în data de 22 septembrie 2016. Între timp Tobă şi Văduva au demisionat din funcţii.

La ce sunt folosite fondurile operative în realitate

Întregul dosar al DNA are drept obiect o aşa-zisă anchetă asupra fraudării fondurilor operative de către conducerea DIPI. Aceste fonduri sunt destinate şi folosite pentru plata informatorilor, operaţiuni sub acoperire şi alte sarcini operative sensibile. Un serviciu de informaţii are şi un caracter secret, tocmai datorită acestui lucru, activitatea cu reţele informative, cu informatori, operaţiuni sub acoperire etc. Este domeniul cel mai sensibil, cel mai ascuns opiniei publice. Activitatea este compartimentată şi secretizată, după nişte reguli extrem de stricte.

Plata informatorilor, evident că nu se face pe state de plată, cu avizul organului de control financiar intern, ci se recurge la modalităţi specifice acestui gen de muncă, chitanţe de mână, semnate cu numele conspirativ, cadouri, constând în diverse obiecte, care sunt justificate cu bonurile de achiziţionare a acestora, dublate de rapoarte întocmite de ofiţerii de teren care lucrează cu informatori şi care efectuează plăţile. Banul fiind ochiul dracului cum se spune, există diverse metode de verificare, pentru a stabili dacă banii au ajuns unde trebuie şi nu au fost folosiţi fraudulos. Anumite derapaje, inerente când se lucrează cu bani, sunt reglate prin măsuri administrative, iar în final justificarea cheltuielilor este demonstrată de calitatea şi eficienţa informaţiilor obţinute. Toate aceste documente – chitanţe de mână, bonuri de achiziţie, rapoartele ofiţerilor operativi, identitatea persoanelor din reţeaua informativă care au primit bani pentru aportul informativ adus sunt clasificate la nivelul de strict secret ca urmare a unor decizii CSAT. Un serviciu tocmai de aia se numeşte SECRET deoarece păstrează strict confidenţialitatea acestor plăţi etc.

Cheltuielile de protocol…

Este halucinant să încriminezi cheltuielile de protocol făcute de un serviciu secret, să amesteci în toată această ciorbă liste cu informatori şi de lucrători sub acoperire cu persoane care au primit diferite cadouri, protocolar, cu ocazia unor şedinţe de lucru sau aniversări ale DIPI. Şefa DNA ar trebui şi ea anchetată de către subordonaţi deoarece la o şedinţă de lucru aceasta a primit de la chestorul Nicolae Gheorghe un stilou Mont Blanc în valoare de 500 euro. Sau ar trebui anchetaţi toţi care au participat la o întâlnire organizată de conducerea Doi şi un sfert, la Dumbrăviţa, în judeţul Braşov, la centrul de pregătire profesională a acestui serviciu, în primăvara acestui an, şefii SRI, SIE, DGIA, Parchetul General, DNA, DIICOT în frunte cu şeful statului Klaus Iohannis. DNA, extrem de scrupuloasă, a făcut inventarul băuturilor alcoolice consumate, inclusiv de şefa lor.

Tot ca o probă a acuzării a fost identificată chitanţa cu achiziţionarea unei coroane depusă de DIPI la înmormântarea unui poliţist de la Poliţia Rutieră, decedat ca urmare unei participări la o misiune, când a fost luat pe capotă de un afacerist turc.

În final, zeci de ofiţerii DIPI sunt acuzaţi de fraudarea sumei de 200.000 lei, din care 70.000 lei, spune DNA, au fost sustraşi prin prezentarea unor documente justificative falsificate. Cea mai mare sumă, 15.000 lei, ar fi fost însuşită de către Gelu Oltean.

Scopul real

Date de ultimă oră devoalează un alt scop pentru care a fost terminat DIPI. Ministrul Afacerilor Interne, tehnocratul Dragoş Tudorache, intenţionează ca în circa două săptămâni să propună Guvernului un plan de reformare, iar Doi şi un sfert să fie supus controlului parlamentar. De fapt DIPI, indirect era supus unui asemenea control, fiind un serviciu departamental, al MAI, făcea parte din guvern, şeful acestuia avea rang de secretar de stat, iar cei doi adjuncţi erau subsecretari de stat, era supus controlului parlamentar. Cum de altfel se întâmplă lucrurile şi la DGIA/M.Ap.N, acesta fiind tot un serviciu de informaţii departamental.

Acelaşi ministru tehnocrat şi-a mai exprimat intenţia de a clarifica zona de competenţă a DIPI, un lucru care s-a mai făcut, la fiecare reformare.

”Bomba” anunţată de ministru se referă însă la remilitarizarea serviciului. În 2006, ca urmare a unei decizii a Parlamentului României, în vederea îndeplinirii unor măsuri de preaderare la NATO şi UE, serviciul secret al internelor a fost demilitarizat, cadrele militare, subofiţeri, maiştri militari şi ofiţeri ai U.M. 0215 au devenit funcţionari publici cu statut special.

Conform intenţiei ministrului, se va petrece un proces în sens invers, agenţii şi ofiţerii de informaţii ai DIPI vor avea din nou grade militare şi vor fi organizaţi după o ierarhie militară.