Asigurarea obligatorie a locuintei „loveste” si buzunarul bistritenilor

Cei peste 110.500 de proprietari de locuinţe din judeţul Bistriţa-Năsăud sunt obligaţi şi ei să îşi asigure locuinţele pentru trei tipuri de catastrofe, mai puţin incendiile. Legea a intrat în vigoare la 15 iulie şi trebuie respectată şi aplicată pentru fiecare proprietar în parte.  
Unii bistriţeni şi-au încheiat deja poliţe facultative pentru asigurarea locuinţei, odată ce acelaşi lucru l-au făcut şi pentru automobilul personal. Asigurarea facultativă va fi însă valabilă până la expirarea poliţei, după care bistriţenii vor trebui să scoată alte sume din buzunar pentru asigurarea obligatorie a locuinţei.

Legea asigurărilor obligatorii a locuinţelor a intrat în vigoare într-o perioadă în care România este grav afectată de inundaţii în multe zone din ţară. De-a lungul anilor au fost înaintate mai multe termene de aplicare a legii, însă toate au sfârşit prin a fi amânate. Punerea ei în aplicare a fost întârziată printre altele şi de crearea bazei de date a locuinţelor din România şi stabilirea regulilor contractului de reasigurare, fără de care nu se pot vinde poliţele. Potrivit Legii 260/2008, privind asigurarea obligatorie a locuinţelor, proprietarii sunt obligaţi să încheie poliţe de asigurare obligatorie a locuinţelor. Prima anuală este de 10 euro în cazul locuinţelor tip B şi de 20 euro în cazul locuinţelor tip A. În cazul unei locuinţe evaluate la 40.000 euro, prima de asigurare medie ajunge şi la 48 euro (200 de lei). Proprietarii care nu îşi asigură locuinţele în termen de şase luni de la intrarea legii în vigoare, riscă amenzi cuprinse între 100 şi 500 lei, date de primării. Aceeaşi lege mai spune că proprietarii de locuinţe care au deja poliţe de asigurare facultativă, sunt obligaţi să încheie poliţe de asigurare obligatorie a locuinţelor imediat după expirarea contractelor respective. Primele poliţe de asigurare obligatorie a locuinţelor din România au fost emise începând cu data de 15 iulie. Aceste poliţe au drept scop protejarea împotriva dezastrelor naturale şi acoperă doar trei tipuri de catastrofe: cutremure, inundaţii şi alunecări de teren. Prin urmare, dacă pagubele survin de exemplu în urma unor incendii sau explozii, asiguraţii nu vor fi primi niciun fel de despăgubiri. La nivel naţional există la ora actuală circa 8,3 milioane de proprietari de imobile. Potrivit ultimelor statistici realizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Bistriţa-Năsăud (DJS BN), în judeţul nostru există peste 110.500 de locuinţe, dintre care aproximativ 32.000 sunt în municipiul Bistriţa.

Despăgubiri, între 10.000 şi 20.000 de euro

În procesul de asigurare obligatorie a locuinţei, proprietarii de imobile trebuie să încheie poliţele prin Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID). Suma maximă ce poate fi asigurată este de 20.000 euro, în cazul locuinţelor de tip A, cu o structură de rezistenţă din beton armat, metal sau lemn, ori cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă sau orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic. Pentru clădirile care se încadrează în tipul B de construcţie, suma maximă acoperită în caz de calamităţi este de 10.000 euro. Din această categorie fac parte construcţiile cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic, cum sunt casele de chirpici. Sumele percepute de asiguratori sunt stabilite prin lege şi se ridică la 20 euro pe an în cazul locuinţelor de tip A, şi 10 euro pentru cele de tip B, plata făcându-se integral. În prezent, în România există 13 firme de asigurări, acţionare la PAID, companie care emite poliţele de asigurare. Este vorba de Astra, Groupama, Generali, Uniqa, Euroins, Ardaf, Grawe, Carpatica Asig, ABC Asigurări, Credit Europe, City Insurance, Platinum şi Certasig. Poliţa se poate încheia fie la sediul asiguratorului, fie la domiciliul clienţilor. Cea mai mare problemă este însă în zonele rurale, unde nu prea există acoperire din partea asiguratorilor. Cei care îşi fac asigurarea trebuie să prezinte cartea de identitate şi actul de proprietate al locuinţei, sau, după caz, certificatul de moştenitor sau de succesiune. Potrivit preşedintelui PAID, Marius Bulugea, nu este neapărat necesară încheierea personală de către proprietar a acestei poliţe. Ea poate fi făcută şi de copii, în numele părinţilor. Odată încheiată, asigurarea intră în vigoare a doua zi. La reînnoire, dacă plata primei asigurări se face anticipat, poliţa se prelungeşte automat.
Potrivit legii, în cazul persoanelor fizice care beneficiază de ajutor social, prima obligatorie se suportă din bugetele locale. În caz de daună, despăgubirea este plătită de către PAID, din sumele virate de societatea la care s-a încheiat poliţa. „Sumele sunt plătite în decurs de 10-15 zile de la data aprobării de către PAID a propunerii de despăgubire făcute de societatea de asigurare”, a asigurat Marius Bulugea.  

Unii sunt de acord, alţii mai puţin

Potrivit statisticilor DJS BN, în anul 2008 erau înregistrate în judeţul nostru, 110.511 locuinţe, cu un total de 283.697 de camere de locuit. Din totalul de locuinţe, peste 32.000 sunt în municipiul Bistriţa.
Unii bistriţeni spun că şi-au făcut deja o asigurare facultativă, iar introducerea obligativităţii acestei poliţe de asigurare nu este o idee prea bună. „Eu mi-am făcut prin luna iunie o asigurare de acest gen, pentru că era inclusă în asigurarea de maşină. Şi acolo e o şmecherie, în sensul că nu îţi mai face RCA, care e obligatoriu de la stat, numai dacă îţi faci asigurare şi la casă. Nu cred că e bine să fie obligatorie această asigurare, pentru că fiecare om ar trebui să poată să aleagă dacă vrea sau nu să îşi facă poliţă de asigurare a locuinţei. Mi se pare o tâmpenie să te oblige să îţi faci, să nu te lase să alegi. Până la urmă e problema mea. Probabil că legea a fost dată pentru cei care stau şi aşteaptă de la stat ca tot timpul când păţesc ceva, statul să le repare casa. În zonele cu calamităţi trebuie făcută obligatorie într-adevăr. La noi Târlişua a fost ceva unicat, pe când sunt zone în care în fiecare an e aceeaşi poveste şi în fiecare an aşteaptă de la stat ”, ne-a declarat Alin Iuşan, din Bistriţa.
Alte persoane, consideră această obligativitate ca o idee bună, atâta timp cât există şi o certitudine că firma de asigurări se va ţine şi de cuvânt.
„Eu cred că e bine să fie obligatorie această asigurare, din moment ce se întâmplă atâtea calamităţi. Problema e că după aceea firmele de asigurări vor da sau nu banii, în cazul în care e nevoie. Mă rog, plăteşti, dar să ai o siguranţă că primeşti acei bani. Şi la o maşină mică, dacă ţi s-a buşit, primeşti banii după nu ştiu câte luni, şi cu scandaluri… Ideea în sine mi se pare bună, dar problema e garanţia că vei vedea banii la nevoie”, ne-a declarat Andreea Dobre din Bistriţa.

În caz de neconformare, amenzile sunt usturătoare

Potrivit legii care prevede ca toţi proprietarii de imobile să îşi asigure obligatoriu locuinţele, după expirarea celor şase luni de „răgaz”, vor fi introduse amenzile. Sancţionarea se va face de către primăriile pe a căror rază se află imobilele respective, iar cuantumul amenzilor poate varia de la 100 până la 500 de lei. „Din moment ce este obligativitate trebuie să fie şi o amendă dacă nu te acomodezi. Dar dacă omul are trei copii, e în şomaj, iar nevasta lui nu lucrează, şi efectiv nu îşi poate permite să plătească şi o asigurare, atunci în cazurile acestea dacă îi mai dai şi o amendă de 500 de lei, ce se întâmplă? Pentru că omul acela efectiv nu are de unde. Deci trebuie văzută şi latura aceasta”, ne-a mărturisit Oana Miron din Bistriţa.
La începutul lunii iulie, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) a anunţat că, potrivit statisticilor oficiale, în România exista 8,3 milioane de locuinţe proprietate personală, din care 4,5 milioane în mediul urban şi 3,8 milioane în mediul rural.
În 30 iunie, conform cifrelor centralizate de CSA, existau peste două milioane de contracte de asigurare facultativă a locuinţelor, adică 24% din totalul locuinţelor din România.

Iulia Stupinean