Centrul International Antidrog si pentru Drepturile Omului (CIADO), împreuna cu Asociatia „Dracula” au pus în practica la mijlocul saptamânii trecute, un proiect national cultural – „Arta contra Drog” – un proiect mai amplu început în luna martie a.c. Simultan cu aceasta actiune, în fiecare judet s-au constituit filiale ale CIADO în aceeasi idee, de a oferi tineretului, mai ales, o alternativa contra consumului nociv al drogurilor si nu numai.
În judetul nostru în fruntea filialei a fost ales Alexandru Câtcauan, directorul Casei de Cultura a Sindicatelor.
O actiune laudabila
La constituirea filialei CIADO din Bistrita-Nasaud au participat Gigel Lazar, reprezentant al EURAD (Europe Against Drugs) la Consiliul Europei, Constantin Sârbu, consilier în cadrul EURAD România, alti reprezentanti locali interesati în combaterea cosumului de droguri printre care si Maria Borcani, sef al C.E.P.C.A –Bistrita, institutie specializata în activitatea de evaluare, prevenire si consiliere antidrog, inspectoru general al Inspectoratului Scolar Judetean Bistrita-Nasaud, si altii.
În alocutiunile rostite cu acest prilej s-a putut remarca preocuparea existenta în rândul administratiei locale fata de acest flagel care cuprinde mai ales copii si tinerii. În acest sens sunt de retinut promisiunile ferme ale Primariei Bistrita si Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud cu privire la sprijinul acestor actiuni care vizeaza acest „schimb” avantajos Arta contra Drog. În cadrul actiunii, si la Bistrita, ca si în alte judete, va avea loc la începutul lunii octombrie „Gala baletului rus”, un spectacol de mare tinuta artistica ce se bucura de contributia de exceptie a vedetelor dansului de la Teatrul „Balsoi” din Moscova.
De precizat ca la întâlnire s-au ridicat probleme interesante, mai ales în ceea ce priveste educatia tineretului pentru prevenire consumului de droguri. A aduce în fata tinerilor mari vedete ale artei înseamna o încercare laudabila de a demonstra ca exista si „betia frumosului” care poate înlocui o altfel de „betie ” adusa de consumul de stupefiante si alte droguri. Dar nu numai atât, propunerea venita din partea ISJ BN de a se primi materiale specifice ce vizeaza urmarile dezastruoase ale consumului de droguri, s-a bucurat de mare atentie. În acest sens, Gigel Lazar a promis ca va trimite asemenea materiale sub forma unui clip ce va avea efectul dorit în materie. Mai mult, Maria Borcani a promis si un comentariu adecvat al unui asemenea material ca nu cumva acesta sa aiba un contraefect în sensul de a stimula, a îndemna la consumul de droguri. „Asemenea materiale pot lasa întrebari care ramân si raspunsuri care nu mai vin”, a precizat Maria Borcani.
Actiuni similare în alte judete
Chiar în prima zi a saptamânii trecute, o actiune similara a avut loc si la Târgu-Mures. În cadrul întâlnirii de acolo, Gigel Lazar a declarat ca în România nu exista o statistica privind consumul de droguri si a numarului de consumatori. La ora actuala, se pare doar ca în România ar fi circa 40.000 de consumatori.
Actiunile de acest gen se vor extinde, reprezentantii EURAD intentionând ca împreuna cu Guvernul României sa înfiinteze centre de tratament antidrog, dar nu înainte de a fi cunoscuta amploarea fenomenului.
De mentionat ca, pe segmentul combaterii consumului de droguri, României i-au fost alocati circa 9 milioane de euro pentru patru ani.
Statistici
Evident, în aceasta categorie a drogurilor intra tutunul, alcoolul, tranchilizantele, antidepresivele dar si binecunoscutele droguri ilegale si de mare risc precum canabisul, cocaina, heroina saz ecstasy.
Potrivit datelor unui raport al Agentiei Nationale Antidrog, cu privire a prevalentei consumului de droguri în România, întocmit în 2004, în ceea ce priveste drogurile ilegale, acestea sunt cunoscute de peste jumatate din populatia tarii. Dintre cei intervievati, cunosc canabisul în proportie de 77,9%, cocaina – 89%, ecstasy – 57,6%, heroina – 91,1% si solventi – 53,7%. De asemenea, prevalenta consumului de droguri ilegale de-a lungul vietii, în functie de tipul de drog este de: 1,7% pentru cannabis, 0,4% pentru cocaina, 0,3% pentru ecstasy.
si 0,2% pentru heroina. Grupa cu cel mai mare risc pentru consumul de droguri ilegale este cea a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 si 34 de ani.
În ceea ce priveste zonele în care se consuma cu preponderenta anumite tipuri de droguri ilegale, statistica sta astfel:
Cannabisul se consuma în toate regiunile tarii, cele mai ridicate procente înregistrându-se în Bucuresti (3,8%), Transilvania (2,8%) si Oltenia (2,1%).
Consumul de ecstasy este prezent în Bucuresti -1,3%, Oltenia – 0,6%, Transilvania – 0,2%.
Amfetaminele sunt consumate doar de locuitorii din Transilvania (0,9%) si Bucuresti (0,3%).
În cazul cocainei, prevalenta consumului în functie de regiune înregistreaza urmatoarele valori: 1,9% în Bucuresti, 0,7% în Muntenia, 0,3% în Oltenia si 0,2%
în Transilvania.
Populatia din Bucuresti prezinta o prevalenta a consumului de heroina de-a lungul vietii de 1%, urmat de Moldova – 0,3% si Muntenia cu 0,1%.
Singura regiune în care se consuma LSD este Transilvania (0,8%).
Într-un alt raport ce dateaza din 2006, reiese clar ca 4% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 11 si 22 de ani au consumat cel putin o singura data droguri ilegale. Astfel, prevalenta consumului de droguri între tinerii cu vârste între 11 si 14 ani este de 1,1%, între cei de la 15 ani la 18 ani este de 3,3%, era între cei cu vârste de la 19 si 20 de ani este de 10,8%.
Alexandru Tohati
