Armata de la Cluj, semnal de alarmă de urgență pentru crearea ”rezervei voluntare”

Situația este extrem de gravă pe linia gestionării resursei umane, dacă comandamentul unei mari unității a Armatei Române a recurs la această modalitate de a sensibiliza opinia publică. Este un gest și o inițiativă luată în extremis de către conducerea Armatei din Transilvania, de la Cluj, având în vedere faptul că resursa umană în condițiile unui conflict armat este complet epuizată. Pentru a salva ceea ce se mai poate salva, comandantul Diviziei 4 Infanterie „Gemina” din Cluj-Napoca a elaborat un proiect privind pregătirea militară a tinerilor, ca pepinieră de recrutare a viitorilor soldați ai Armatei Române.

Este un proiect copy-paste parțial, ideea nu este nouă, ea a fost aplicată de către regimul comunist. Conform Legii nr.14 din 1972 în concepția așa-zisului „război de apărare a întregului popor”, un anumit rol era rezervat și „formațiunilor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei”. Art.119 din legea amintită prevedea că „Activitatea de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei se desfășoară sub conducerea UTC, cu sprijinul organelor de stat, în condițiile stabilite de lege. Ministerul Apărării Naționale asigura armamentul, muniția și alte materiale de instruire necesare activității de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, precum și instruirea metodică a comandanților centrelor de pregătire”. Ele erau cunoscute sub denumirea de formațiuni PTAP (Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei). O mare majoritate a populației adulte a Românie de astăzi a făcut parte din aceste formațiuni.

Renunțarea la stagiul militar obligatoriu, decizie nefericită

Proiectul inițiat de către generalul maior Ioan Manci, comandantul armatei din Transilvania cu sediul în Cluj-Napoca, privind pregătirea militară a tinerilor, în locul armatei obligatorii, este o inițiativă de instruire militară voluntară, cu o durată scurtă de timp și este adresată liceenilor și studenților. Motivația expusă de generalul Manci scoate în evidență faptul că renunțarea la serviciul militar obligatoriu, un act impusă de afară ca urmare a aderării la NATO, a fost o măsură nefastă cu implicații majore pe linia siguranței naționale. Sigur nu o spune direct, dar lucrurile sunt mai mult decât clare. Renunțarea la stagiul militar obligatoriu în urmă cu 8 ani de zile se dovedește a fi un act nefericit, cu implicații catastrofale pe linia securității naționale.

„Au trecut opt ani de la renunțarea la serviciul militar obligatoriu. La nivelul Comandamentului Diviziei 4 Infanterie ‘Gemina’ am constituit un grup de lucru, cu implicarea instituțiilor de apărare, ordine publică și securitate națională, Prefectura Cluj, ISJ și UBB, și am demarat un proiect pilot de pregătire militară a tinerilor, liceeni și studenți, pe bază de voluntariat. Eu susțin ideea potrivit căreia tinerii noștri să participe la un asemenea program. Perioada de pregătire ar dura doua-trei săptămâni şi ar avea loc la finalul anului școlar, în perioada de tabere și școli de vară pentru liceeni și în perioada de practică pentru studenți, tinerii urmând să fie încazarmați într-o unitate militară. Pentru sănătatea poporului roman, pentru sănătatea tinerilor, cred că ar fi benefic un asemenea program de pregătire militară voluntara”, a motivat inițierea proiectului generalul Ioan Manci.

Deci, nimic nou sub soare. Cărțile din cărți se scriu. Normal, că te așteptai ca o asemenea idee să vină de la un parlamentar, mai ales de la unul din comisiile parlamentarea de supraveghere și control a forțelor armate și a serviciilor de informații. Și totuși ideea vine din partea unui general, comandantul unei unități de top a Armatei Române. Ne imaginăm doar motivele reale care au generat acest proiect, probabil situația explozivă din proximitatea granițelor de est ale României și UE și constarea că resursa umană în situația unui conflict este epuizată. Sau mai clar spus, în cazul unui război, România nu o să aibă soldați.

Propunerea generalului Manci și expunerea în spațiul public are doar menirea de-a testa reacția opiniei publice și în funcție de aceasta, probabil vor urma ceilalți pași, în situația că ideea va fi percepută pozitiv de populație. Nu este imposibil ca ideea să prindă, mai ales în rândul tinerilor, de fapt celor cărora li se adresează.

Scopul principal, crearea unei pepiniere de cadre

Programul de antrenament de scurtă durată se adresează în egală măsură tinerilor, băieți și fete și presupune pregătirea acestora într-o bază militară, prin încazarmarea acestora. Va fi zilnic un program tipic de armată, identic cu al militarilor.

Generalul Manci spune că tinerii și-ar începe ziua cu o serie de exerciţii de înviorare, urmate de activităţi organizatorice cum ar fi curăţenia în dormitoare sau a sălii de mese, dar şi un program de pregătire militară.

Scopul principal al proiectului inițiat de Armata de la Cluj este crearea unei „rezerve voluntare” care să constituie „pepiniera” viitorilor militari angajați pe bază de contract în unitățile operative ale armatei. Și nu în ultimul rând, această ”rezervă voluntară” va constitui scheletul viitoarelor unități și mari unități militare care vor fi înființate în cazul unui conflict militar de amploare.

Propunerea, după cum am arătat, nu este nouă, ea a funcționat în perioada comunistă. Dar, situația era cu totul alta atunci, serviciul militar era obligatoriu, iar rezerva era asigurată. Situația de astăzi a României, cu circa 5 milioane de români plecați peste hotare, majoritatea tineri, apți pentru serviciul militar, fără a putea dispune de ei, cu serviciul militar obligatoriu desființat, sunt adevăratele probleme care dau bătaie de cap generalilor Armatei Române. Și mai mult, motivarea tinerilor de a aplica pentru angajarea în armată este una deficitară, dacă la nivelul cadrelor militare, subofițeri, maiștri militari și ofițeri situația este una cât de cât normală, în rândul SGV (soldați și gradați voluntari) este în criză. Iar acest lucru este cauzat de soldele mizerabile pe care le primesc această categorie de militari. În România, angajarea în armată în calitate de soldat sau gradat voluntar nu este un job atractiv, tinerii evită să mai aplice pentru asemenea ocupații. Ofensiva mediatică a conducerii armatei prin proiecte de genul ”statutul rezervistului voluntar”, actualul proiect al generalului Manci, de atragerea tinerilor la activități de instruire militară, sunt inițiative care au drept scop să facă atractivă cariera militară, mai ales la baza acesteia, soldați și gradații.

Cum vor să creeze rezervişti voluntari

În aceeași notă, nu cu mult timp în urmă, mai marii Armatei Române pentru a sensibiliza patriotismul tinerilor români și pentru a-i determina să între în rândul militarilor au lansat o propunere, voluntariatul, dau nu în sensul pe care îl dă acestui cuvânt dicționarul limbii române, ci unul plătit cu bani de la buget. În acest sens, inițiativa a fost transpusă într-un proiect de act normativ sub denumirea de „Statutul rezerviștilor voluntari” și înaintat guvernului. Este mai mult decât evident că și respectivul proiect a fost o intenție, o modalitate inedită, inițiată de conducerea armatei, pentru a-i motiva pe tinerii români să îmbrățișeze cariera militară. Potrivit statutului, un tânăr care ar fi aplicat pentru această îndeletnicire ar fi urmat să primească o soldă lunară minimă, iar în situația că ar ajunge șomer ar putea urma cursuri de reconversie profesională pe cheltuiala statului. Angajatorii acestor „rezerviști voluntari” vor primii despăgubiri pentru perioadele de timp când aceștia vor fi concentrați. Cei care urmează să primească acest statut, trebuiau să îndeplinească două condiții, să nu aibă condamnări penale și să vorbească corect limba română. De asemenea nu vor fi admiși cei care fac parte din organizații interzise de legislația românească, asociații religioase ori grupuri care potrivit legii contravin normelor de menținere a ordinii publice sau încalcă bunele moravuri.

Sunt prevăzute și anumite condiții, cei care se răzgândesc, trebuie să returneze statului sumele de bani cheltuite pentru pregătirea lor. Pe perioada instrucției urmează să primească o soldă lunară egală cu a unui soldat voluntar. Singura prevedere din acest proiect care constituie o motivație cât de cât serioasă este faptul că în perioada în care nu participă la activități de instruire sau misiuni, voluntarii rezerviști ar urma să primească o îndemnizație lunară egală cu 30% din solda funcției de bază pe care sunt încadrați, precum și solda gradului deținut.

În viața reală însă, situația Armatei Române este una dramatică și complicată, de curând reprezentanții Ligii Militarilor Profesioniști (LMP), inclusiv din garnizoanele Cluj-Napoca și Bistrița, o noutate pentru armată, au înaintat conducerii M.Ap.N un set de propuneri cuprinzând 16 puncte prin care cer majorarea soldelor cu 45 %, motivând că armata se confruntă cu un val de demisii, mai ales din rândul soldaților și gradaților voluntari din cauza soldelor mizerabile.