Cristian Anița, directorul Arhivelor Naționale ale României, a dezvăluit în cadrul unui interviu oferit în exclusivitate unei publicații naționale (Gândul), faptul că instituția pe care o conduce lucrează la un proiect care va ajuta românii să-și afle strămoșii până în urmă cu 400 de ani, aproape de anii domniei lui Mihai Viteazul.
Sediul central al Arhivelor Naţionale, care este monument istoric, a intrat încă de anul trecut în renovare. Instituția are planuri mari de viitor, iar Cristian Anița este, practic, motorul derulării a două proiecte grandioase. La fel de important ca și consolidarea clădirii îl reprezintă faptul că, într-un timp relativ scurt, cetățenii din România își vor putea afla strămoșii, scrie Gândul.
“Ce ne propunem, în primul rând, este să ducem la capăt acele proiecte pe care le-am început în 2020. Două sunt importante aici. În afară de reabilitarea sediului monument istoric… Practic a început la 2 decembrie 2020 șantierul, deci în acest an se va lucra foarte mult acolo. Avem un proiect numit EVITALA, pe care îl ducem în 2021, prin care ne propunem digitalizarea tuturor instrumentelor de evidență la nivelul întregii țări, în așa fel încât cercetătorul să aibă acces de acasă la ce-l interesează.
Și încă un proiect care, tot așa, se va desfășura în acest an este EANR, un proiect prin care ne-am propus să digitalizăm starea civilă a României, mai veche de 100 de ani. Este un proiect care va deveni completar cu proiectul direcției de evidență a persoanelor, prin care se digitalizează documentele de stare civilă mai noi. Sperăm ca prin cele două proiecte, cetățenii României, și nu numai, să aibă acces la o arhivă genealogică începând de la 1600 (N.RED. – anii existenței lui Mihai Viteazul), de când avem noi documente, până la zi. Bine, cu restricțiile date de, mai ales pentru cele mai noi, de protecția datelor cu caracter personal. Acestea sunt două proiecte, plus activitățile noastre curente, de preluare de documente de la creatorii de documente, de făcut controale la creatorii de documente… Pentru că noi avem și această componentă prin care ne asigurăm că documentele importante de azi ale instituțiilor publice, arhiva de mâine, este păstrată în bune condiții și va ajunge la Arhivele Naționale ca să poată fi cercetată de viitorii interesați de această problemă”, a declarat Cristian Anița pentru GÂNDUL.RO.
Cristian Anița, directorul Arhivelor Naționale ale României: “A existat un proces inclusiv cu Academia Română!”
În continuare, directorul Arhivelor Naționale ale României ne-a precizat că, de-a lungul timpului, au existat situații în care anumite persoane au revendicat documente prețioase aflate în grija instituției pe care o conduce. Situația s-a schimbat, însă, de când Cristian Anița a devenit director.
“De când sunt eu director, nu! Au existat cazuri înainte, procese cu diverse persoane fizice și, la un moment dat, chiar cu instituția statului, cu Academia Română, care, printr-un proiect de lege și-au recuperat niște documente de la Arhivele Naționale. Dar, în ultima perioadă, nu am avut procese de acest gen”, ne-a declarat directorul Arhivelor Naționale ale României.
“Știm cum a fost perioada comunistă. Dacă cineva se consideră lezat…”
Cristian Anița a dezvăluit, totodată, care a fost obiectul litigiilor din trecut. La mijloc sunt documente ridicate ilegal în perioada comunistă, dar pe care Arhivelor Naționale ale României este gata să le retrocedeze în cazul în care instanța va decide acest lucru.
“Documente care, probabil, au fost preluate în mod abuziv de către stat sau confiscate de către securitate, iar moștenitorii sau chiar persoanele respective au cerut le fie retrocedate bunurile. Asta este, de altfel, o chestiune pe care am recomandat-o tuturor. Dacă cineva se consideră lezat într-un drept de-al său și consideră că sunt lucruri care s-au întâmplat ilegal în perioada comunistă, sigur că se poate intenta o acțiune în instanță, iar dacă magistrații decid că persoana respectivă are dreptate, nu avem nicio problemă să punem în aplicare hotărârea. Dar, aici, sunt lucruri de nuanță, chiar dacă știm cum a fost perioada comunistă. Unii oameni chiar au dorit ca, pentru notorietate, să fie depuse documentele la Arhivele Naționale pentru că erau bătrâni și s-au gândit că moștenitorii nu vor fi interesați de munca sau de documentele pe care le-au adunat și, astfel, au ajuns la Arhivele Naționale.
Bineînțeles, dacă moștenitorul vine și spune că nu este adevărat că a depus la voi de bună voie și că a fost forțat, așteptăm decizia instanței. Și dacă decide că a fost o preluare abuzivă, le retrocedăm, nu este niciun fel de problemă. Dar chiar dacă a fost perioada comunistă, nu toate depunerile depuse de persoanele particulare au fost forțate sau sub presiune. Clar că există o majoritate de cazuri de genul, dar există și oameni care chiar au depus documentele la Arhivele Naționale benevol”, ne-a mai precizat Cristian Anița.
Gazeta de Cluj
