Arborii sunt sacrificati pentru schimbarea la fata a Parcului Municipal
Peste 200 de arbori din Parcul Municipal vor fi taiaţi in totalitate de municipalitate in aceasta perioada, ca urmare a demararii proiectului de reabilitare a acestei zone. Proiectul este finanţat de Uniunea Europeana şi are o valoare de circa 4,5 milioane de euro.
O parte dintre locuitorii Bistriţei se declara total impotriva acestei acţiuni. Ecologiştii bistriţeni, dar şi caţiva copii au protestat impotriva taierii arborilor din Parcul Municipal, fara prea mult succes insa.
Finanţarea este asigurata prin Programul Operaţional Regional, durata de execuţie a lucrarilor fiind de doi ani.
Pana la purcederea taierii arborilor din parc, singurele lucrari efectuate de municipalitate au fost vopsirea bancilor, şi inlocuirea acoperişului la foişor. Acum caţiva ani, mai precis in 2009, primarul Ovidiu Creţu a plantat personal trei puieţi de Ginkobiloba, promiţand in faţa jurnaliştilor ca va moderniza intregul Parc Municipal care nu a suferit intervenţii majore de mai bine de 20 de ani.
Zece la suta dintre copaci dispar
Modernizarea Parcului Municipal implica lucrari de mare arta: reabilitarea aleilor, un heleşteu cu peşti aflata in imediata apropiere a intrarii dinspre Casa Municipala de Cultura, plantarea de arbori ornamentali, toate aleile vor fi iluminate şi de asemenea o pista pentru biciclişti.
Potrivit proiectului, accesul rutier dinspre strada Albert Berger va fi desfiinţat, astfel ca in parc va fi numai acces pietonal, iar cel rutier va urma sa se desfaşoare pe strada Parcului, care va avea ieşire undeva la Podul Budacului. De asemenea, in zona Foişorului va aparea o platforma din piatra naturala, unde vor putea avea loc diferite manifestari.
Insa conform proiectului de reabilitare, 10% din arborii existenţi vor fi raşi definitiv. Practic este vorba de 196 de copaci din cei 1.173 existenţi pana la inceperea lucrarilor. Acest aspect a starnit vii controverse printre bistriţeni, care, chiar daca inţeleg şi işi doresc un parc reamenajat la standarde moderne, nu sunt de acord cu astfel de acţiuni de taiere a copacilor, cu atat mai mult cu cat in Parcul Municipal sunt cateva specii foarte rare de arbori. Insa conform evaluarilor facute de reprezentanţii Primariei Bistriţa, arborii care au fost trecuţi pe lista neagra erau uscaţi sau infestaţi de daunatori, deci bolnavi.
Cei mai inverşunaţi opozanţi ai dispariţiei arborilor din parc sunt, bineinţeles, ecologiştii. La mijlocul lunii ianuarie, aceştia au luat atitudine şi şi-au spus pasurile prin intermediul unui protest. La acea vreme, Alexandru Toniuc, liderul PER BN, declara ca printre cei circa 200 de arbori care urmeaza a fi puşi la pamant de municipalitate, sunt circa 40 care sunt perfecţi sanatoşi.
„In final vor fi taiaţi circa 200 de copaci; unii sunt bolnavi, alţii reprezinta exemplare mai mici, faţa de care supararea nu ar fi aşa de mare, dar dintre toţi, este inadmisibil ca aceştia 40 sa fie taiaţi”, declara atunci Toniuc.
Lupta se da şi pe Facebook
Dar pentru ca Facebook este in voga, bistriţenii s-au manifestat şi in spaţiul virtual, exprimandu-şi protestul faţa de aceasta acţiune pe pagina creata special – Oprirea taierii parcului din Bistriţa – pentru a prezenta situaţia din parc şi pentru a sensibiliza autoritaţile sa renunţe la „genocidul arborilor”. Astfel, peste 250 de persoane s-au aliat pe site-ul de socializare impotriva acţiunii municipalitaţii.
„Mai bine aduceau un buldozer şi distrugeau parcul cu totul… fara copac. E ca şi cum nu ar mai fi parcul acolo… nu mai are niciun farmec”, scrie un tanar bistriţean, Pop Lucian.
„Din pacate au distrus din incapaţanare, ignoranţa şi pentru bani. Au demonstrat din plin josnicia la care omul poate ajunge. Legea nu exista decat pentru cei care voteaza. Cei care au fost votaţi işi inţeleg mandatul drept cale libera spre a incalca legea dupa bunul lor plac”, scrie de asemenea Andrada Munthiu.
O alta bistriţeanca işi aduce aminte de vremurile copilariei: „Mie imi pare rau de ce se intampla caci am copilarit in Bistriţa – e (a fost) singurul parc adevarat pe care l-am vazut pana acum… era aşa de placut sa ieşim in parc… o adevarata oaza de verdeaţa… pacat!”.
In urma acestor opinii pe care bistriţenii sau cei care chiar daca nu mai locuiesc acum in municipiu s-au nascut şi au crescut aici, le-au scris pe pagina de facebook, caţiva copii foarte curajoşi s-au gandit chiar sa protesteze pe bune in parc din cauza taierilor copacilor.
Fara numar…
Deocamdata, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Nasaud (APM BN) a aprobat taierea arborilor, incepandu-se deocamdata cu sacrificarea a circa 60 de bucaţi, copaci afectaţi de trecerea timpului şi care prezentau un real pericol pentru trecatori.
Şeful APM BN, Ştefan Mureşan, preciza recent ca in documentaţia inaintata de Primaria Bistriţa pentru obţinerea avizului pentru taierea arborilor nu este specificat un anume numar de arbori care urmeaza a fi taiaţi. Cu toate acestea, avizul a fost unul favorabil, cu precizarea ca sa fie sacrificaţi doar arborii care sunt bolnavi sau de esenţa proasta. Totodata, conform aceleiaşi notificari, municipalitatea are obligaţia sa inlocuiasca arborii taiaţi cu alţii care sa faca parte din specii valoroase, dar care sa creasca şi foarte repede.
Pe de alta parte, dupa protestul ecologiştilor care a avut loc la mijlocul lunii trecute, municipalitatea a reevaluat numarul arborilor care trebuie sacrificaţi, acesta scazand de la 220 la 196.
Potrivit municipalitaţii, arborii taiaţi vor fi inlocuiţi, iar numarul va fi cu mult mai mare la replantare, de circa 240 de puieţi.
Taierea arborilor trebuie finalizata pana la sfarşitul lunii martie, iar pana la finele lunii octombrie trebuie finalizata replantarea.
Dupa mai bine de o suta de ani
Parcul Municipal a fost amenajat la inceputul secolului XX, in jurul anului 1900, in interiorul ariei de aparare al cetaţii Nosen sau Bistriţa. Zona de promenada se incadra in armonia arhitecturala a Cetaţii, fiind strajuita de Padurea Codrişor şi Raul Bistriţa, integrand in ea elementele arhaice ale Turnului Dogarilor şi zidul acestuia.
Cladirile din arealul Parcului de Promenada au pastrat aceeaşi linie arhitectonica şi se incadrau perfect in imaginea liniştita a zonei.
Dupa cel de-al doilea Razboi Mondial, in jurul anului 1950, in Parcul Municipal se instaleaza şi primele mobiliere urbane şi se amenajeaza mai multe alei.
In acest parc se regasesc specii rare de arbori seculari, ale caror dimensiuni impresioneaza orice trecator. Arţarul, platanul de munte şi roşcovul sunt doar cateva din speciile regasite in mica gradina botanica a Bistriţei. Atracţiile parcului raman insa cele doua specii de arbori ocrotiţi şi declaraţi monumente ale naturii: arborele pagoda şi arborele lalea.
Liana Mureşan
redactie@gazetadebistrita.ro